Hristos a întărit făgăduinţele

⁸ Hristos^(A) a fost, în adevăr, un slujitor al tăierii împrejur, ca să dovedească credincioşia lui Dumnezeu şi să^(B) întărească făgăduinţele date părinţilor

¹⁷ Prin urmare, a trebuit să Se asemene^(A) fraţilor Săi în toate lucrurile, ca să poată fi, în ceea ce priveşte legăturile cu Dumnezeu, un mare preot milos^(B) şi vrednic de încredere, ca să facă ispăşire pentru păcatele norodului.

¹⁴ Astfel, fiindcă avem un Mare Preot^(A) însemnat, care^(B) a străbătut cerurile, pe Isus, Fiul lui Dumnezeu, să^(C) rămânem tari în mărturisirea noastră.

⁵ Tot aşa^(A) şi Hristos, nu Şi-a luat singur slava de a fi Mare Preot, ci o are de la Cel ce I-a zis: „Tu eşti Fiul^(B) Meu, astăzi Te-am născut”.

²⁰ unde^(A) Isus a intrat pentru noi ca înainte-mergător, când a fost făcut^(B) „Mare Preot în veac după rânduiala lui Melhisedec”.

8 Punctul cel mai însemnat al celor spuse este că avem un Mare Preot care^(A) S-a aşezat la dreapta scaunului de domnie al Măririi, în ceruri,

¹¹ Dar Hristos a venit ca Mare Preot^(A) al bunurilor^(B) viitoare, a trecut prin^(C) cortul acela mai mare şi mai desăvârşit, care nu este făcut de mâini, adică nu este din zidirea aceasta,

²¹ şi fiindcă avem un Mare preot^(A) pus peste casa^(B) lui Dumnezeu,