Add parallel Print Page Options

Ri wuj ri xutzˈibaj ri apóstol San Pablo chique ri kachˈalal ri yecˈo pa Roma

Ri San Pablo nutek el rutzil quiwech ri kachˈalal

Riyin ri Pablo, yin jun rusamajel ri Jesucristo. Ya cˈa ri Dios ri xisiqˈuin (xinoyon) riche (rixin) chi xinoc apóstol. Ri Dios xiruchaˈ cˈa riche (rixin) chi ntzijoj ri lokˈolaj ruchˈabel ri niyaˈo colotajic ri rutzujun (rusujun) ojer ca y tzˈibatal ca cuma profetas ri xekˈalajsan ri ruchˈabel. Riyeˈ can quitzˈiban wi ca chupan ri lokˈolaj ruchˈabel ri Dios, ri xbix chique ruma ri Dios. Y ri xubij ri Dios chique, can chrij wi cˈa ri Rucˈajol xchˈo wi, y ri Rucˈajol riˈ yariˈ ri Kajaf Jesucristo. Y tek ri Jesucristo xpe waweˈ chuwech re ruwachˈulef, xoc winek achiˈel riyoj, y Riyaˈ jun chique ri ye riy rumam ca ri rey David. Pero can xkˈalajin chukaˈ chi can Rucˈajol wi ri Dios, y can cˈo nimalaj uchukˈaˈ riqˈui. Queriˈ xkˈalajin tek xbecˈastej pe chiquicojol ri caminakiˈ, ruma ri Espíritu ri cˈo riqˈui can lokˈolaj wi achiˈel ri Lokˈolaj Dios. Y Riyaˈ can xuyaˈ cˈa ri utzil pa kawiˈ quiqˈui ri nicˈaj chic wech tak apóstoles y xuben chake chi xoj‑oc apóstoles. Queriˈ xuben chake ruma xrajoˈ chi pa rubiˈ Riyaˈ nikatzijoj ri ruchˈabel riche (rixin) chi ninimex cuma quinojel ri winek pa ronojel ruwachˈulef. Y ri Jesucristo xixrusiqˈuij (xixroyoj) chukaˈ riyix riche (rixin) chi xixoc riche (rixin) Riyaˈ.

Y re wuj reˈ ntek cˈa el chiwe iwonojel riyix kachˈalal, ri yixcˈo pa Roma. Ri Dios sibilaj yixrajoˈ y rumariˈ xixrusiqˈuij (xixroyoj) riche (rixin) chi xixoc lokˈolaj tak ralcˈual. Y ya ta cˈa ri utzil y ri uxlanibel cˈuˈx ri nuyaˈ ri Katataˈ Dios y ri Ajaf Jesucristo ri xticˈojeˈ pa tak iwánima chiˈiwonojel.

Ri San Pablo nrajoˈ cˈa nibe chiquitzˈetic ri kachˈalal ri yecˈo pa Roma

Nabey nmatioxij chare ri Dios pa rubiˈ ri Jesucristo iwuma riyix. Nmatioxij chare ruma nitzijox pa ronojel re ruwachˈulef chi riyix can icukuban icˈuˈx riqˈui ri Dios. Y ri ka‑Dios can retaman wi chi riyin ma yitaneˈ ta chi nben orar pan iwiˈ. Ri Dios ri can riqˈui ronojel wánima nben ri rusamaj. Ri can ntzijoj wi ri lokˈolaj ruchˈabel ri nichˈo chrij ri Rucˈajol. 10 Y ncˈutuj chukaˈ chare ri Dios chi xtuben ta chuwe chi xquicowin ta xquinapon iwuqˈui, wi queriˈ nrajoˈ Riyaˈ. Ruma cˈo chic kˈij wajowan chi yin aponak ta iwuqˈui. 11 Ruma sibilaj nrayij yibe chiˈitzˈetic, y nwajoˈ nbenkˈalajsaj chiwech ri nuyaˈ ri Lokˈolaj Espíritu chake, riche (rixin) chi queriˈ más nicukubaˈ icˈuˈx riqˈui ri Dios. 12 Ri xinwajoˈ xinbij chiwe riqˈui reˈ, ya chi nikatolaˈ kiˈ konojel, riche (rixin) chi nicukeˈ kacˈuˈx. Riyix yinitoˈ riyin riche (rixin) chi nicukeˈ nucˈuˈx, y riyin chukaˈ yixintoˈ riyix riche (rixin) chi nicukeˈ icˈuˈx. Queriˈ xtikaben ruma kaniman ri Jesucristo.

13 Wachˈalal, riyin nwajoˈ chi riyix niwetamaj chi qˈuiy cˈa mul ri can nchojmirisan chic wiˈ chi yibe chilaˈ iwuqˈui, xa yacˈa chi cˈo oconek chupan, rumariˈ ma yin benak ta. Riyin can nuraybel wi cˈa chi riyix niwetamaj más chrij ri ruchˈabel ri Dios, can achiˈel nbanon quiqˈui ye qˈuiy winek ri xa ma ye israelitas ta chukaˈ achiˈel riyix. Y riqˈui riˈ can xtiwachin ta cˈa ri chˈabel pa tak icˈaslen riyix chukaˈ. 14 Riyin can yin achiˈel jun aj cˈas quiqˈui quinojel ri winek, rumariˈ rajawaxic chi ntzijoj ri ruchˈabel ri Dios chique ri winek griegos y chique ri ma ye griegos ta. Rajawaxic chi ntzijoj chique ri cˈo qˈuiy quetaman y chique chukaˈ ri majun quetaman. 15 Ruma chukaˈ riˈ tek riyin can nwajoˈ chi can nbentzijoj ri lokˈolaj chˈabel ri niyaˈo colotajic chiwe riyix ri yixcˈo pa Roma.

Ri lokˈolaj chˈabel ri niyaˈo colotajic can cˈo ruchukˈaˈ

16 Riyin ma yiqˈuix ta cˈa ntzijoj ri lokˈolaj chˈabel ri niyaˈo colotajic, ruma ri lokˈolaj chˈabel reˈ can ruchukˈaˈ wi ri Dios riche (rixin) chi yerucol ri yeniman riche (rixin). Ri chˈabel cˈa riˈ nabey xtzijox chique ri israelitas; y cˈacˈariˈ xtzijox chukaˈ chique ri ma ye israelitas ta. 17 Y ri chˈabel ri niyaˈo colotajic nucˈut chkawech chi ri Dios yojrutzˈet chi majun kamac, queriˈ xuben chake ruma xkacukubaˈ kacˈuˈx riqˈui Riyaˈ. Achiˈel ri nubij chupan ri ruchˈabel ri Dios ri tzˈibatal ca: Ri winek ri rucukuban rucˈuˈx riqˈui ri Dios, nitzˈetetej ruma ri Dios chi majun rumac y nril ri kitzij cˈaslen.

Quinojel ri winek cˈo quimac chuwech ri Dios

18 Ri Dios ri cˈo chilaˈ chicaj nikˈalajin chi can petenak royowal pa quiwiˈ ri winek, ruma ma niquiyaˈ ta rukˈij ri Dios y ma niquijoyowaj ta quiwech nicˈaj chic winek, y riqˈui ri etzelal ri yetajin, ri winek riˈ can yetajin niquikˈet ruwech ri kitzij riche (rixin) ri Dios. Rumariˈ ri Dios can xtuyaˈ wi cˈa pe rucˈayewal pa quiwiˈ. 19 Ruma ri etamatel pe chrij ri Dios riyeˈ can quetaman wi, ruma ri Dios can xukˈalajsaj wi chiquiwech. 20 Ri Dios ma tzˈetetel ta. Yecˈa ronojel ri ye rubanon ri Dios chuwech re ruwachˈulef, ri can ye tzˈetetel wi, yecˈariˈ ri nikˈalajsan chiquiwech ri winek chi cˈo Dios. Can cˈa pa rutiquiribel pe, tek re ruwachˈulef rukˈalajsan pe chiquiwech ri winek chi cˈo Dios. Y rukˈalajsan chi ri Dios can cˈo wi ruchukˈaˈ ri majun bey niqˈuis ta. Rumariˈ ri winek riˈ can man cˈa xquecowin ta xtiquibij: Majun kamac riyoj, ruma majun xbin ta chake chi cˈo Dios, ma xquechaˈ ta. 21 Ruma xquetamaj chi cˈo Dios, xa yacˈa riyeˈ ma xquiyaˈ ta rukˈij rucˈojlen ri Dios, ni ma xematioxin ta chare, y xa ruyon ri ma nicˈatzin ta ri xequichˈob; ye nacanek y xa pa kˈekuˈm chic cˈo wi ri cánima. 22 Niquibij chi can cˈo qˈuiy quetaman, y yariˈ tek xa xeˈoc nacanek. 23 Ruma ma niquiyaˈ ta rukˈij rucˈojlen ri cˈaslic Dios ri ma nicom ta riche (rixin) xtibe kˈij xtibe sek. Xa ye ri yecom ri niquiyaˈ quikˈij. Ruma can ye quibanon quiwachbel winek, quiwachbel aj xicˈ tak chicop, quiwachbel cumatz y quiwachbel ri chicop cajquej caken; y xa yeriˈ ri niquiyaˈ quikˈij.

24 Rumariˈ ri Dios xeruyaˈ ca, chi tiquicˈuaj na cˈa ri itzel cˈaslen, ruma can yariˈ ri ruraybel ri cánima. Can xkˈax ruwiˈ ri etzelal xquiben. Sibilaj niquiyaˈ (niquitzek) quiqˈuix chicachibil quiˈ. 25 Xa xquijel rubanic ri kitzij, ruma ma xquitzekelbej ta ri kitzij chi Dios y xquitzekelbej ri ma kitzij ta. Ruma ma xquiyaˈ ta rukˈij ni ma xquiben ta ri samaj ri nrajoˈ ri Dios. Xa ya ri cosas ri ye rubanon ri Dios, xa yeriˈ ri xquiyaˈ quikˈij y quicˈojlen. Y ya ri Dios ri nicˈatzin chi ninimirisex rukˈij rucˈojlen ronojel kˈij. Amén.

26 Y ruma queriˈ xquiben, ri Dios xeruyaˈ ca chi queˈucˈuex na cˈa ruma ri itzel tak raybel ri cˈo pa tak cánima; ri sibilaj niyaˈo (nitzako) qˈuix. Ruma yecˈo ixokiˈ ri ma achiˈaˈ ta chic ri xequirayij, xa quech ixokiˈ chic ri xequirayij. 27 Y queriˈ chukaˈ yecˈo achiˈaˈ ri ma ixokiˈ ta chic ri xequirayij, xa quech achiˈaˈ chic ri xequirayij. Sibilaj itzel ri xquiben, y xa ma xeqˈuix ta; can xquiqˈuek quiˈ chupan ri etzelal ri xquirayij. Y riyeˈ can xquicˈul cˈa el rutojbalil ri itzel bey ri xquitzekelbej.

28 Riyeˈ xquichˈob chi majun nicˈatzin wi niquetamaj ruwech ri Dios. Rumariˈ ri Dios xeruyaˈ ca. Tiyojtej na cˈa ri quinaˈoj y tiquibanalaˈ na cˈa ri xajan chi niban. 29 Xa can ruyon ri ma choj ta ri cˈo pa tak cánima ri niquiben. Ruma ri achiˈaˈ y ri ixokiˈ ri xa ma quicˈulaj ta quiˈ niquicanolaˈ quiˈ riche (rixin) chi yemacun. Niquibanalaˈ etzelal chique ri nicˈaj chic. Ma yetaneˈ ta chi niquirayij ri cosas ri cˈo riqˈui jun chic winek. Qˈuiy etzelal niquirayij niquiben chique nicˈaj chic. Sibilaj itzel niquinaˈ chare jun chic ruma ri utz cˈo. Yecamisan. Ye yacol tak chˈaˈoj, yekˈolon. Ma tiquitzˈet jun cosa, can chanin niquijel rubixic. 30 Xu (xe wi) tzij niquibij chiquij nicˈaj chic y yeyokˈon. Niquetzelaj ri Dios. Nikˈax ruwiˈ niquiben ruma niquinaˈ chi cˈo quikˈij. Sibilaj niquinimirisaj quiˈ. Ronojel kˈij niquichˈob achique rubanic ri etzelal ri nicajoˈ niquiben. Ma niquinimaj ta quitzij ri quiteˈ quitataˈ. 31 Ye nacanek. Niquitzˈabej ri quitzij. Ma yecajoˈ ta ri calcˈual, ni ri quiteˈ quitataˈ. Ma niquijoyowaj ta quiwech ri nicˈaj chic, y ma yequicuy ta mac. 32 Riyeˈ quetaman chi ri Dios rubin chi ri yebano queriˈ, cˈo chi nika ri camic pa quiwiˈ. Y astapeˈ can quetaman, xa can cˈa niquiben na wi ronojel ri etzelal riˈ, y chukaˈ can yequicot tek niquitzˈet chi yecˈo nicˈaj chic ri yebano queriˈ.