Psalmul 106

Lăudaţi-L pe Domnul!

Daţi mulţumire Domnului, căci este bun!
    Îndurarea Lui ţine pe vecie![a]
Cine poate spune toate isprăvile Domnului?
    Cine poate vesti toată lauda Sa?
Ferice de cei care păzesc ce este drept
    şi care înfăptuiesc dreptatea tot timpul.
Adu-Ţi aminte de mine, Doamne, în bunăvoinţa Ta faţă de poporul Tău!
    Apropie-Te de mine cu mântuirea Ta,
ca să văd bunăstarea aleşilor Tăi,
    să mă bucur de bucuria poporului Tău
        şi să Te laud împreună cu moştenirea Ta.

Noi am păcătuit ca şi strămoşii noştri,
    am săvârşit nelegiuire, am făcut rău.
În timp ce erau în Egipt, strămoşii noştri
    nu au luat aminte la minunile Tale;
nu au ţinut minte mulţimea îndurărilor Tale
    şi s-au răzvrătit când au ajuns la mare, la Marea Roşie[b].
El i-a izbăvit din pricina Numelui Său,
    ca să-Şi descopere puterea Sa.
A mustrat Marea Roşie şi aceasta s-a uscat;
    apoi i-a condus prin adâncuri sterpe ca pustia.
10 I-a izbăvit din mâna celui ce-i ura
    şi i-a răscumpărat din mâna duşmanului.
11 Apele i-au acoperit pe potrivnicii lor,
    fără ca vreunul din ei să scape.
12 Atunci I-au crezut cuvintele
    şi I-au cântat laudă.

13 Dar au uitat curând lucrările Lui;
    ei nu I-au aşteptat sfatul.
14 Li s-au aprins poftele în pustie
    şi L-au ispitit pe Dumnezeu în pustietăţi.
15 El le-a dat ce ceruseră,
    dar a trimis o boală nimicitoare peste ei.

16 Unii din tabără au fost geloşi pe Moise
    şi pe Aaron, cel sfinţit Domnului.
17 Pământul s-a deschis, l-a înghiţit pe Datan
    şi a acoperit ceata lui Abiram.
18 Focul le-a consumat ceata;
    flăcările i-au mistuit pe cei răi.

19 La Horeb şi-au făcut un viţel
    şi s-au închinat chipului turnat.
20 Au schimbat Slava lor
    cu chipul unui bou care mănâncă iarbă.
21 L-au uitat pe Dumnezeu, Izbăvitorul lor,
    pe Cel Ce făcuse mari lucrări în Egipt,
22 pe Cel Ce înfăptuise minuni în ţara lui Ham
    şi lucruri înfricoşătoare la Marea Roşie.
23 Astfel El a spus că o să-i nimicească,
    însă Moise, alesul Său,
a stat în spărtură înaintea Lui,
    ca să-I abată mânia de la nimicire.

24 Apoi au respins ţara cea plăcută;
    ei nu au crezut în promisiunea Lui.
25 Au cârtit în corturile lor
    şi nu au ascultat de glasul Domnului.
26 Atunci, El a jurat solemn
    că îi va face să cadă în pustie,
27 că le va face urmaşii să cadă printre neamuri
    şi-i va împrăştia printre popoare.

28 S-au alipit de Baal-Peor
    şi au mâncat jertfe închinate morţilor[c].
29 L-au mâniat prin faptele lor,
    astfel încât o urgie a izbucnit printre ei.
30 Dar s-a ridicat Fineas, a făcut judecată
    şi urgia s-a oprit.
31 Lucrul acesta i-a fost socotit dreptate,
    din generaţie în generaţie, pe vecie.

32 L-au mâniat pe Dumnezeu şi la apele Meriba,
    iar din pricina lor i-a mers rău şi lui Moise.
33 Căci s-au răzvrătit împotriva Duhului Său,
    iar Moise a vorbit necugetat cu buzele lui.[d]

34 Ei nu au nimicit popoarele
    despre care le spusese Domnul,
35 ci s-au amestecat cu neamurile
    şi s-au deprins cu faptele acestora.
36 Au slujit idolilor lor,
    iar aceştia au devenit o cursă pentru ei.
37 Şi-au jertfit fiii şi fiicele
    în cinstea demonilor.
38 Au vărsat sânge nevinovat,
    sângele fiilor şi al fiicelor lor,
jertfindu-i idolilor din Canaan,
    şi au spurcat ţara din pricina sângelui.
39 S-au întinat prin faptele lor,
    s-au desfrânat prin lucrările lor.

40 Atunci s-a aprins mânia Domnului împotriva poporului Său
    şi Şi-a urât moştenirea.
41 I-a dat pe mâna neamurilor
    şi astfel cei ce îi urau au stăpânit peste ei.
42 Duşmanii lor i-au asuprit
    şi au fost umiliţi sub mâna lor.
43 El i-a scăpat de multe ori,
    dar ei se răzvrăteau prin planurile lor.
        S-au nenorocit prin nelegiuirea lor.

44 El a privit la strâmtorarea lor
    când le-a auzit strigătele.
45 Din pricina lor Şi-a adus aminte de legământul Lui.
    I s-a făcut milă de ei din pricina marii Sale îndurări
46 şi a făcut ca aceştia să capete milă
    din partea tuturor celor ce-i luaseră captivi.

47 Doamne, Dumnezeul nostru, izbăveşte-ne!
    Strânge-ne dintre neamuri
ca să lăudăm Numele Tău cel sfânt
    şi să ne fălim aducându-Ţi laudă.

48 Binecuvântat să fie Domnul, Dumnezeul lui Israel,
    din veşnicie în veşnicie!
Tot poporul să zică: „Amin!“

Laudă Domnului!

Footnotes

  1. Psalmii 106:1 Sau: Dragostea Lui este veşnică!
  2. Psalmii 106:7 Ebr.: Yam Suf (lit.: Marea Trestiilor sau Marea Algelor - vezi Iona 2:5, unde acelaşi termen ebraic, suf, are sensul de alge). Denumirea de Marea Roşie a fost introdusă în traducerile moderne prin LXX şi VUL; în VT însă, sintagma ebraică denumea actualul Golf Aqaba, la sud de Elat. Chiar şi astăzi localnicii numesc Golful Aqaba Yam Suf; vezi 1 Regi 9:26
  3. Psalmii 106:28 Cu referire probabil la idoli
  4. Psalmii 106:33 Sau: Căci i-au întărâtat duhul (lui Moise) / iar el a vorbit necugetat cu buzele lui.

Psalmul 106

Lăudaţi pe Domnul!
Lăudaţi(A) pe(B) Domnul, căci este bun,
căci îndurarea Lui ţine în veci!
Cine(C) va putea spune isprăvile măreţe ale Domnului?
Cine va putea vesti toată lauda Lui?
Ferice de cei ce păzesc Legea,
de cei ce înfăptuiesc dreptatea(D) în orice(E) vreme!
Adu-Ţi(F) aminte de mine, Doamne, în bunăvoinţa Ta pentru poporul Tău!
Adu-Ţi aminte de mine şi dă-i ajutorul Tău,
ca să văd fericirea aleşilor Tăi,
să mă bucur de bucuria poporului Tău
şi să mă laud cu moştenirea Ta!
Noi am păcătuit(G), ca şi părinţii noştri,
am săvârşit nelegiuirea, am făcut rău.
Părinţii noştri în Egipt n-au luat aminte la minunile Tale,
nu şi-au adus aminte de mulţimea îndurărilor Tale şi(H) au fost neascultători la mare, la Marea Roşie.
Dar El i-a scăpat din pricina Numelui(I) Lui,
ca(J) să-Şi arate puterea.
A mustrat(K) Marea Roşie, şi ea s-a uscat,
şi i-a trecut(L) prin adâncuri ca printr-un pustiu.
10 I-a scăpat(M) din mâna celui ce-i ura
şi i-a izbăvit din mâna vrăjmaşului.
11 Apele(N) au acoperit pe potrivnicii lor.
N-a rămas unul măcar din ei.
12 Atunci(O), ei au crezut în cuvintele Lui şi au cântat laudele Lui.
13 Dar au uitat curând(P) lucrările Lui
şi n-au aşteptat împlinirea planurilor Lui.
14 Ci(Q) i-a apucat pofta în pustie
şi au ispitit pe Dumnezeu în pustietate.
15 El(R) le-a dat ce cereau,
dar a trimis(S) o molimă printre ei.
16 În tabără au fost geloşi(T) pe Moise
şi pe Aaron, sfântul Domnului.
17 Atunci s-a deschis(U) pământul şi a înghiţit pe Datan,
şi s-a închis deasupra cetei lui Abiram.
18 Focul(V) le-a aprins ceata
şi flacăra a mistuit pe cei răi.
19 Au făcut un(W) viţel în Horeb.
S-au închinat înaintea unui chip turnat
20 şi au schimbat(X) Slava lor
pe chipul unui bou, care mănâncă iarbă.
21 Au uitat(Y) pe Dumnezeu, Mântuitorul lor,
care făcuse lucruri mari în Egipt,
22 minuni în ţara(Z) lui Ham,
semne minunate la Marea Roşie.
23 Şi(AA) El a vorbit să-i nimicească,
dar Moise, alesul Său, a stat(AB) la mijloc înaintea Lui,
ca să-L abată de la mânia Lui şi să-L oprească să-i nimicească.
24 Ei au nesocotit ţara(AC) desfătărilor;
n-au(AD) crezut în Cuvântul Domnului,
25 ci(AE) au cârtit în corturile lor
şi n-au ascultat de glasul Lui.
26 Atunci(AF), El a ridicat(AG) mâna şi a jurat
că-i va face să cadă în pustie,
27 (AH) le va doborî sămânţa printre neamuri
şi-i va împrăştia în mijlocul ţărilor.
28 Ei(AI) s-au alipit de Baal-Peor,
şi au mâncat vite jertfite morţilor.
29 Au mâniat astfel pe Domnul prin faptele lor,
şi o urgie a izbucnit între ei.
30 Dar(AJ) Fineas s-a sculat şi a făcut judecată,
şi astfel urgia s-a oprit.
31 Lucrul acesta i-a fost socotit ca(AK) o stare de neprihănire
din neam în neam, pe vecie.
32 Ei(AL) au mâniat pe Domnul la apele Meriba
şi(AM) Moise a fost pedepsit din pricina lor.
33 Căci(AN) s-au răzvrătit împotriva Duhului Lui,
şi Moise a vorbit în chip uşuratic cu buzele.
34 Ei n-au(AO) nimicit popoarele
pe(AP) care le poruncise Domnul să le nimicească.
35 Ci(AQ) s-au amestecat cu neamurile
şi au învăţat faptele lor,
36 au(AR) slujit idolilor lor,
care(AS) au fost o cursă pentru ei.
37 Şi-au jertfit(AT) fiii şi fiicele la idoli(AU),
38 au vărsat sânge nevinovat, sângele fiilor şi fiicelor lor,
pe care i-au jertfit idolilor din Canaan,
şi ţara(AV) a fost spurcată astfel prin omoruri.
39 S-au spurcat(AW) prin faptele lor,
s-au desfrânat(AX) prin faptele lor.
40 Atunci, Domnul S-a aprins(AY) de mânie împotriva poporului Său
şi a urât moştenirea(AZ) Lui.
41 I-a dat(BA) în mâinile neamurilor,
cei ce îi urau au stăpânit peste ei,
42 vrăjmaşii lor i-au asuprit
şi au fost smeriţi sub puterea lor.
43 El de(BB) mai multe ori i-a izbăvit,
dar ei s-au arătat neascultători în planurile lor
şi au ajuns nenorociţi prin nelegiuirea lor.
44 Dar El le-a văzut strâmtorarea
când le-a auzit(BC) strigătele.
45 Şi-a(BD) adus aminte de legământul Său
şi a(BE) avut milă de ei după(BF) bunătatea Lui cea mare:
46 a(BG) stârnit pentru ei mila
tuturor celor ce-i ţineau prinşi de război.
47 Scapă-ne(BH), Doamne, Dumnezeul nostru,
şi strânge-ne din mijlocul neamurilor,
ca să lăudăm Numele Tău cel sfânt
şi să ne fălim cu lauda Ta!
48 Binecuvântat(BI) să fie Domnul, Dumnezeul lui Israel,
din veşnicie în veşnicie!
Şi tot poporul să zică: „Amin!
Lăudaţi pe Domnul!”

Psalm 106(A)

Praise the Lord.[a](B)

Give thanks to the Lord, for he is good;(C)
    his love endures forever.(D)

Who can proclaim the mighty acts(E) of the Lord
    or fully declare his praise?
Blessed are those who act justly,(F)
    who always do what is right.(G)

Remember me,(H) Lord, when you show favor(I) to your people,
    come to my aid(J) when you save them,
that I may enjoy the prosperity(K) of your chosen ones,(L)
    that I may share in the joy(M) of your nation
    and join your inheritance(N) in giving praise.

We have sinned,(O) even as our ancestors(P) did;
    we have done wrong and acted wickedly.(Q)
When our ancestors were in Egypt,
    they gave no thought(R) to your miracles;
they did not remember(S) your many kindnesses,
    and they rebelled by the sea,(T) the Red Sea.[b]
Yet he saved them(U) for his name’s sake,(V)
    to make his mighty power(W) known.
He rebuked(X) the Red Sea, and it dried up;(Y)
    he led them through(Z) the depths as through a desert.
10 He saved them(AA) from the hand of the foe;(AB)
    from the hand of the enemy he redeemed them.(AC)
11 The waters covered(AD) their adversaries;
    not one of them survived.
12 Then they believed his promises
    and sang his praise.(AE)

13 But they soon forgot(AF) what he had done
    and did not wait for his plan to unfold.(AG)
14 In the desert(AH) they gave in to their craving;
    in the wilderness(AI) they put God to the test.(AJ)
15 So he gave them(AK) what they asked for,
    but sent a wasting disease(AL) among them.

16 In the camp they grew envious(AM) of Moses
    and of Aaron, who was consecrated to the Lord.
17 The earth opened(AN) up and swallowed Dathan;(AO)
    it buried the company of Abiram.(AP)
18 Fire blazed(AQ) among their followers;
    a flame consumed the wicked.
19 At Horeb they made a calf(AR)
    and worshiped an idol cast from metal.
20 They exchanged their glorious God(AS)
    for an image of a bull, which eats grass.
21 They forgot the God(AT) who saved them,
    who had done great things(AU) in Egypt,
22 miracles in the land of Ham(AV)
    and awesome deeds(AW) by the Red Sea.
23 So he said he would destroy(AX) them—
    had not Moses, his chosen one,
stood in the breach(AY) before him
    to keep his wrath from destroying them.

24 Then they despised(AZ) the pleasant land;(BA)
    they did not believe(BB) his promise.
25 They grumbled(BC) in their tents
    and did not obey the Lord.
26 So he swore(BD) to them with uplifted hand
    that he would make them fall in the wilderness,(BE)
27 make their descendants fall among the nations
    and scatter(BF) them throughout the lands.

28 They yoked themselves to the Baal of Peor(BG)
    and ate sacrifices offered to lifeless gods;
29 they aroused the Lord’s anger(BH) by their wicked deeds,(BI)
    and a plague(BJ) broke out among them.
30 But Phinehas(BK) stood up and intervened,
    and the plague was checked.(BL)
31 This was credited to him(BM) as righteousness
    for endless generations(BN) to come.
32 By the waters of Meribah(BO) they angered the Lord,
    and trouble came to Moses because of them;
33 for they rebelled(BP) against the Spirit(BQ) of God,
    and rash words came from Moses’ lips.[c](BR)

34 They did not destroy(BS) the peoples
    as the Lord had commanded(BT) them,
35 but they mingled(BU) with the nations
    and adopted their customs.
36 They worshiped their idols,(BV)
    which became a snare(BW) to them.
37 They sacrificed their sons(BX)
    and their daughters to false gods.(BY)
38 They shed innocent blood,
    the blood of their sons(BZ) and daughters,
whom they sacrificed to the idols of Canaan,
    and the land was desecrated by their blood.
39 They defiled themselves(CA) by what they did;
    by their deeds they prostituted(CB) themselves.

40 Therefore the Lord was angry(CC) with his people
    and abhorred his inheritance.(CD)
41 He gave them into the hands(CE) of the nations,
    and their foes ruled over them.
42 Their enemies oppressed(CF) them
    and subjected them to their power.
43 Many times he delivered them,(CG)
    but they were bent on rebellion(CH)
    and they wasted away in their sin.
44 Yet he took note of their distress
    when he heard their cry;(CI)
45 for their sake he remembered his covenant(CJ)
    and out of his great love(CK) he relented.(CL)
46 He caused all who held them captive
    to show them mercy.(CM)

47 Save us,(CN) Lord our God,
    and gather us(CO) from the nations,
that we may give thanks(CP) to your holy name(CQ)
    and glory in your praise.

48 Praise be to the Lord, the God of Israel,
    from everlasting to everlasting.

Let all the people say, “Amen!”(CR)

Praise the Lord.

Footnotes

  1. Psalm 106:1 Hebrew Hallelu Yah; also in verse 48
  2. Psalm 106:7 Or the Sea of Reeds; also in verses 9 and 22
  3. Psalm 106:33 Or against his spirit, / and rash words came from his lips