⁶ Ridicaţi^(A) ochii spre cer şi priviţi în jos pe pământ! Căci cerurile^(B) vor pieri ca un fum, pământul^(C) se va preface în zdrenţe ca o haină şi locuitorii lui vor muri ca nişte muşte, dar mântuirea Mea va dăinui în veci şi neprihănirea Mea nu va avea sfârşit.

¹⁷ Căci iată, Eu fac ceruri noi^(A) şi un pământ nou; aşa că nimeni nu-şi va mai aduce aminte de lucrurile trecute şi nimănui nu-i vor mai veni în minte.

²² Căci după cum cerurile cele noi^(A) şi pământul cel nou pe care le voi face vor dăinui înaintea Mea – zice Domnul – aşa vor dăinui şi sămânţa voastră şi numele vostru.

²¹ pe^(A) care cerul trebuie să-L primească, până la vremurile aşezării^(B) din nou a tuturor lucrurilor – despre aceste vremuri a^(C) vorbit Dumnezeu prin gura tuturor sfinţilor Săi proroci din vechime.