¹¹ Apoi Moise a ridicat mâna şi a lovit stânca de două ori cu toiagul. Şi a ieşit apă^(A) din belşug, aşa încât a băut şi adunarea, şi au băut şi vitele. ¹² Atunci, Domnul a zis lui Moise: „Pentru că n-aţi^(B) crezut în Mine ca să Mă sfinţiţi^(C) înaintea copiilor lui Israel, nu voi veţi duce adunarea aceasta în ţara pe care i-o dau.” ¹³ Acestea sunt^(D) apele Meriba (Ceartă), unde s-au certat copiii lui Israel cu Domnul, care a fost sfinţit între ei.

¹⁴ pentru că v-aţi^(A) împotrivit poruncii Mele în pustia Ţin, când cu cearta adunării, şi nu M-aţi sfinţit înaintea lor cu prilejul apelor.” (Acestea sunt^(B) apele de ceartă, la Cades, în pustia Ţin.)