²² Ei au^(A) căzut cu feţele la pământ şi au zis: „Dumnezeule, Dumnezeul duhurilor^(B) oricărui trup! Un singur om a păcătuit, şi să Te mânii împotriva întregii adunări?”

¹² Căci ocrotire dă şi înţelepciunea, ocrotire dă şi argintul; dar un folos mai mult al ştiinţei este că înţelepciunea ţine în viaţă pe cei ce o au.

¹⁶ Nu^(A) vreau să cert în veci, nici să ţin o mânie necurmată, când înaintea Mea cad în leşin duhurile şi sufletele pe care^(B) le-am făcut.

⁹ Şi apoi, dacă părinţii noştri trupeşti ne-au pedepsit, şi tot le-am dat cinstea cuvenită, nu trebuie oare cu atât mai mult să ne supunem Tatălui^(A) duhurilor şi să trăim?