⁸ Iată, glasul străjerilor tăi răsună; ei înalţă glasul şi strigă toţi de veselie, căci văd cu ochii lor cum Se întoarce Domnul în Sion.

¹⁰ Toţi păzitorii lui sunt orbi^(A), fără pricepere; toţi^(B) sunt nişte câini muţi, care nu pot să latre; aiurează, stau tolăniţi şi le place să doarmă.

⁶ „Pe zidurile tale, Ierusalime, am^(A) pus nişte străjeri, care nu vor tăcea niciodată, nici zi, nici noapte! Voi, care aduceţi aminte Domnului de el, nu vă odihniţi deloc!

¹⁷ Am pus nişte străjeri peste voi: Fiţi cu luare aminte la sunetul trâmbiţei! Dar ei răspund: ‘Nu vrem să fim cu luare aminte^(A)!’