3 Cuvântul Domnului a vorbit a doua oară lui Iona astfel: ² „Scoală-te, du-te la Ninive, cetatea cea mare, şi vesteşte acolo strigarea pe care ţi-o voi da!” ³ Şi Iona s-a sculat şi s-a dus la Ninive, după Cuvântul Domnului. Şi Ninive era o cetate foarte mare, cât o călătorie de trei zile. ⁴ Iona a început să pătrundă în oraş cale de o zi, strigând şi zicând^(A): „Încă patruzeci de zile, şi Ninive va fi nimicită!” ⁵ Oamenii din Ninive au crezut^(B) în Dumnezeu, au vestit un post şi s-au îmbrăcat cu saci, de la cei mai mari până la cei mai mici. ⁶ Lucrul a ajuns la urechea împăratului din Ninive; el s-a sculat de pe scaunul lui de domnie, şi-a scos mantia de pe el, s-a acoperit cu un sac şi a şezut în^(C) cenuşă. ⁷ Şi a trimis să se dea de ştire^(D) în Ninive, din porunca împăratului şi mai-marilor lui, următoarele: „Oamenii şi vitele, boii şi oile să nu guste nimic, să nu pască şi nici să nu bea apă deloc! ⁸ Ci oamenii şi vitele să se acopere cu saci, să strige cu putere către Dumnezeu şi să se întoarcă^(E) de la calea lor cea rea şi de la faptele de asuprire^(F) de care le sunt pline mâinile! ⁹ Cine^(G) ştie dacă nu Se va întoarce Dumnezeu şi Se va căi şi dacă nu-Şi va opri mânia Lui aprinsă, ca să nu pierim!” ¹⁰ Dumnezeu a văzut^(H) ce făceau ei şi că se întorceau de la calea lor cea rea. Atunci, Dumnezeu S-a căit de răul pe care se hotărâse să li-l facă şi nu l-a făcut.