²² Dacă^(A) n-aş fi venit şi nu le-aş fi vorbit, n-ar avea păcat, dar^(B) acum n-au nicio dezvinovăţire pentru păcatul lor.

²⁰ Căci nimeni nu va fi socotit neprihănit înaintea Lui prin^(A) faptele Legii, deoarece prin^(B) Lege vine cunoştinţa deplină a păcatului.

¹⁵ pentru că Legea^(A) aduce mânie, şi unde nu este o lege, acolo nu este nici călcare de lege.

⁸ Apoi, păcatul^(A) a luat prilejul şi a făcut să se nască în mine, prin poruncă, tot felul de pofte, căci, fără Lege, păcatul este mort.

¹⁹ Atunci pentru ce este Legea? Ea^(A) a fost adăugată din pricina călcărilor de lege, până când avea să vină „Sămânţa^(B)”, căreia îi fusese făcută făgăduinţa; şi a fost dată^(C) prin îngeri, prin mâna unui mijlocitor^(D).

²³ Înainte de venirea credinţei, noi eram sub paza Legii, închişi pentru credinţa care trebuia să fie descoperită.