Add parallel Print Page Options

14 Domnul(A) oştirilor a jurat pe Sine Însuşi: „Da, te voi umple de oameni ca(B) de nişte lăcuste, şi vor scoate(C) strigăte de război împotriva ta.”

Read full chapter

14 Domnul Oştirilor a jurat pe Sine Însuşi:
    «Te voi umple cu oameni, asemenea unui roi de lăcuste,
        şi ei vor înălţa strigăte de biruinţă asupra ta.»“

Read full chapter

13 Dumnezeu, când a dat lui Avraam făgăduinţa, fiindcă nu putea să Se jure pe unul mai mare decât El, s-a(A) jurat pe Sine Însuşi

Read full chapter

Garanţia promisiunii lui Dumnezeu

13 Când Dumnezeu i-a făcut o promisiune lui Avraam, pentru că nu avea pe nimeni mai mare pe care să jure, a jurat pe Sine Însuşi,

Read full chapter

17 De aceea, şi Dumnezeu, fiindcă voia să dovedească cu mai multă tărie moştenitorilor(A) făgăduinţei nestrămutarea(B) hotărârii Lui, a venit cu un jurământ,

Read full chapter

17 În acelaşi fel, când Dumnezeu a vrut să le arate mai clar moştenitorilor promisiunii caracterul neschimbător al planului Său, El a garantat acest lucru printr-un jurământ,

Read full chapter