² „Daţi de ştire şi vestiţi printre neamuri!
    Înălţaţi un steag şi vestiţi!
        Nu ascundeţi nimic, ci spuneţi
că Babilonul va fi cucerit,
    Bel va fi dat de ruşine
        şi Marduk^[b] va fi umplut de spaimă!
Imaginile lui cioplite vor fi date de ruşine
    şi idolii lui vor fi umpluţi de spaimă!
³ Un neam din nord îi va ataca
    şi le va preface ţara într-un pustiu.
Nimeni nu va mai locui în ea!
    Atât oamenii, cât şi animalele vor fugi din ea.

⁴ În zilele acelea şi în vremea aceea, zice Domnul,
    israeliţii împreună cu cei din Iuda
vor veni şi vor umbla plângând
    şi-L vor căuta pe Domnul, Dumnezeul lor.
⁵ Vor întreba care este drumul Sionului
    şi îşi vor întoarce privirile spre el.
Vor veni şi se vor alipi de Domnul
    printr-un legământ veşnic,
        care nu va fi uitat niciodată!

⁶ Poporul Meu era ca o turmă de oi pierdute,
    pe care păstorii lor le abăteau din cale
        şi le făceau să rătăcească prin munţi.
Treceau de pe munţi pe dealuri
    şi îşi uitaseră locul de odihnă.
⁷ Toţi cei ce le găseau le mâncau.
    Duşmanii lor ziceau: «Noi nu suntem vinovaţi,
căci ele au păcătuit împotriva Domnului, staulul dreptăţii,
    împotriva Domnului, nădejdea strămoşilor lor.»

⁸ Fugiţi din Babilon,
    ieşiţi din ţara caldeenilor
        şi fiţi ca ţapii care conduc turma,
⁹ căci, iată, voi stârni şi voi aduce împotriva Babilonului
    o mulţime de neamuri mari din ţara de nord.
Ele se vor înşira la luptă împotriva lui
    şi îl vor cuceri.
Săgeţile lor sunt ca ale unui viteaz priceput
    care nu se întoarce cu mâna goală.
¹⁰ Astfel, Caldeea va fi prada lor
    şi toţi jefuitorii ei se vor sătura, zice Domnul.

¹¹ Pentru că v-aţi bucurat şi v-aţi veselit
    când aţi jefuit moştenirea Mea,
pentru că aţi sărit ca o viţea pe păşune
    şi aţi nechezat ca armăsarii,
¹² mama voastră va fi într-o mare ruşine;
    cea care v-a născut va fi făcută de ruşine.
Iată, ea va fi cea mai de pe urmă dintre neamuri –
    un pustiu, un pământ uscat şi fără apă.
¹³ Din pricina mâniei Domnului, ea nu va mai fi locuită,
    ci va deveni un pustiu.
Toţi cei ce vor trece prin Babilon se vor îngrozi şi vor fluiera
    din cauza tuturor rănilor lui.

¹⁴ Aşezaţi-vă în linie de luptă împrejurul Babilonului,
    voi toţi cei ce întindeţi arcul!
Trageţi împotriva lui, nu vă cruţaţi săgeţile,
    căci a păcătuit împotriva Domnului.
¹⁵ Strigaţi împotriva lui din toate părţile!
    El se predă, întăriturile îi cad
        şi zidurile îi sunt dărâmate.
De vreme ce este răzbunarea Domnului,
    răzbunaţi-vă pe el
        şi faceţi-i cum a făcut şi el!
¹⁶ Nimiciţi din Babilon pe semănător
    şi pe cel ce mânuieşte secera la vremea secerişului!
Din cauza sabiei pustiitorului,
    fiecare să se întoarcă la poporul său,
        fiecare să fugă în ţara sa!“

¹⁷ „Israel este o oaie rătăcită
    pe care au vânat-o leii.
Primul care a mâncat-o
    a fost împăratul Asiriei,
iar ultimul care i-a sfărâmat oasele
    a fost Nebucadneţar, împăratul Babilonului.“

«Îl voi pedepsi pe împăratul Babilonului şi ţara lui,
    aşa cum l-am pedepsit şi pe împăratul Asiriei.
¹⁹ Pe Israel însă îl voi aduce înapoi la păşunea lui;
    el va paşte pe Carmel şi pe Başan;
îşi va potoli foamea
    pe dealurile Efraimului şi Ghiladului.
²⁰ În zilele acelea şi în vremea aceea, zice Domnul,
    se va căuta nelegiuirea lui Israel, dar aceasta nu va mai fi,
se va căuta păcatul lui Iuda, dar el nu se va mai găsi,
    căci voi ierta rămăşiţa pe care am cruţat-o.

²¹ Înaintaţi împotriva ţării Meratayim^[c]
    şi împotriva celor ce locuiesc în Pekod^[d].
Urmăriţi-i, ucideţi-i şi distrugeţi-i cu desăvârşire^[e], zice Domnul!
    Faceţi-le tot ceea ce v-am poruncit!
²² Zgomotul războiului răsună în ţară,
    zgomotul unui mare prăpăd.
²³ Cum s-a rupt şi s-a sfărâmat
    ciocanul întregului pământ!
Cum a ajuns Babilonul o pricină de groază
    printre neamuri!
²⁴ Ţi-am întins o cursă, Babilonule,
    şi ai fost prins fără să te aştepţi!
Ai fost găsit şi cucerit,
    căci te-ai împotrivit Domnului.
²⁵ Domnul Şi-a deschis odaia cu arme
    şi a scos armele mâniei Lui,
căci Stăpânul, Domnul Oştirilor, are de lucru
    în ţara caldeenilor.
²⁶ Veniţi împotriva ei de departe,
    deschideţi-i grânarele,
        ridicaţi-o ca pe nişte snopi.
Distrugeţi-o cu desăvârşire
    şi nu lăsaţi nici un supravieţuitor în ea.
²⁷ Ucideţi-i toţi tăuraşii!
    Să se ducă la înjunghiere!
Vai de ei, căci le-a venit ziua!
    Le-a sosit vremea să fie pedepsiţi!
²⁸ ‘Ascultaţi! Se aude glasul fugarilor şi al celor ce scapă din ţara Babilonului
    ca să proclame în Sion
răzbunarea Domnului, Dumnezeul nostru,
    răzbunarea pentru Templul Său.’

²⁹ Chemaţi arcaşii împotriva Babilonului,
    chemaţi-i pe toţi cei ce întind arcul.
Ridicaţi-vă tabăra de jur împrejurul lui;
    nu lăsaţi pe nimeni să scape!
Răsplătiţi-i după faptele lui;
    faceţi-i potrivit cu tot ce a făcut şi el,
căci s-a îngâmfat faţă de Domnul,
    faţă de Sfântul lui Israel.
³⁰ De aceea, tinerii lor vor cădea în pieţe;
    toţi ostaşii lor vor fi reduşi la tăcere în ziua aceea, zice Domnul.
³¹ Iată, Eu sunt împotriva ta, trufaşule,
    zice Stăpânul, Domnul Oştirilor,
căci ţi-a sosit ziua,
    ţi-a venit vremea să fii pedepsit!
³² Trufaşul acela se va împiedica şi va cădea
    şi nimeni nu-l va ajuta să se ridice.
Voi aprinde un foc în cetăţile lui,
    care îi va mistui toate împrejurimile.»“

«Israeliţii sunt asupriţi
    şi cei din Iuda la fel.
Toţi cei care i-au luat captivi îi ţin strâns
    şi refuză să le dea drumul.
³⁴ Dar Răscumpărătorul lor este puternic,
    Domnul Oştirilor este Numele Lui.
El le va apăra cauza
    ca să aducă odihnă ţării lor
        şi să facă pe locuitorii Babilonului să se agite.

³⁵ Sabie împotriva caldeenilor! zice Domnul –
    împotriva celor ce locuiesc în Babilon,
        împotriva conducătorilor şi înţelepţilor lor.
³⁶ Sabie împotriva profeţilor mincinoşi!
    Ei vor deveni nebuni.
Sabie împotriva vitejilor lor!
    Ei vor fi umpluţi de spaimă.
³⁷ Sabie împotriva cailor şi carelor lor
    şi împotriva tuturor străinilor care sunt în mijlocul lor!
        Ei se vor înfricoşa ca nişte femei.
Sabie împotriva comorilor lor!
    Ele vor fi prădate.
³⁸ Uscăciune^[f] peste apele lor!
    Ele vor seca.
Căci este o ţară de idoli,
    au înnebunit cu idolii lor de care se tem^[g].

³⁹ De aceea, doar fiarele pustiei şi hienele vor locui acolo,
    precum şi bufniţa de noapte.
Nu va mai fi locuit vreodată,
    ci va rămâne nelocuit din generaţie în generaţie.
⁴⁰ Aşa cum a distrus Dumnezeu Sodoma şi Gomora
    şi cetăţile vecine, zice Domnul,
tot astfel nici un om nu va mai locui acolo
    şi nici un muritor nu se va mai stabili în el.

⁴¹ Iată, un popor vine din nord!
    Un mare neam şi regi mulţi
        au fost stârniţi de la marginile pământului.
⁴² Ei sunt înarmaţi cu arcuri şi cu lănci;
    sunt cruzi şi fără milă.
Vuietul lor este ca marea învolburată
    când vin călare pe cai;
sunt pregătiţi de luptă
    împotriva ta, fiică a Babilonului!
⁴³ Împăratul Babilonului a auzit vestea
    şi mâinile i-au slăbit.
L-a cuprins neputinţa,
    durerea ca pe o femeie care naşte.
⁴⁴ Iată, ca un leu care vine din desişul Iordanului
    împotriva unui staul trainic,
aşa Mă voi repezi şi-l voi pune pe fugă din locul unde este.
    Cine este cel ales de Mine ca să facă aceasta?
Cine este ca Mine şi cine Mă va înfrunta?
    Ce păstor Îmi poate sta împotrivă?
⁴⁵ De aceea, ascultaţi hotărârea pe care a luat-o Domnul împotriva Babilonului
    şi planurile pe care le-a făcut împotriva Caldeii:
Cu siguranţă vor fi târâţi ca nişte oi plăpânde;
    cu siguranţă El le va distruge staulul.
⁴⁶ La sunetul cuceririi Babilonului pământul se cutremură
    şi un strigăt se aude printre neamuri.»“