²⁵ Mă uit, şi iată că nu este niciun om şi toate păsările cerurilor^(A) au fugit!

²⁰ De aceea, aşa vorbeşte Domnul Dumnezeu: ‘Iată, mânia şi urgia Mea se vor vărsa peste locul acesta, peste oameni şi dobitoace, peste copacii de pe câmp şi peste roadele pământului, şi va arde, şi nu se va stinge.’

¹⁰ „Munţii vreau să-i plâng şi să gem pentru ei, pentru câmpiile pustiite^(A) vreau să fac o jelanie, căci sunt arse de tot şi nimeni nu mai trece prin ele; nu se mai aude în ele behăitul turmelor; păsările cerului şi dobitoacele^(B) au fugit şi au pierit.”

³ De aceea, ţara se va jeli^(A), toţi cei ce o locuiesc vor tânji^(B) împreună cu fiarele câmpului şi păsările cerului; chiar şi peştii mării vor pieri.