Cei şaptezeci de ani de robie. Pedepsirea Babilonului şi a tuturor neamurilor

25 Cuvântul care a fost spus lui Ieremia despre tot poporul lui Iuda în al patrulea^(A) an al lui Ioiachim, fiul lui Iosia, împăratul lui Iuda – acesta era cel dintâi an al lui Nebucadneţar, împăratul Babilonului –, ² cuvânt pe care l-a rostit Ieremia înaintea întregului popor al lui Iuda şi înaintea tuturor locuitorilor Ierusalimului, zicând: ³ „De la al treisprezecelea an^(B) al lui Iosia, fiul lui Amon, împăratul lui Iuda, sunt douăzeci şi trei de ani de când mi-a vorbit Cuvântul Domnului; v-am vorbit de dimineaţă, şi n-aţi^(C) ascultat. ⁴ Domnul v-a trimis pe toţi slujitorii Săi prorocii, i-a trimis dis-de-dimineaţă^(D), şi n-aţi ascultat, n-aţi plecat urechea să ascultaţi. ⁵ Ei au zis: ‘Întoarceţi-vă fiecare^(E) de la calea voastră cea rea şi de la răutatea faptelor voastre, şi veţi rămâne în ţara pe care v-am dat-o vouă şi părinţilor voştri, din veşnicie în veşnicie; ⁶ nu vă duceţi după alţi dumnezei, ca să le slujiţi şi să vă închinaţi înaintea lor, nu Mă mâniaţi prin lucrarea mâinilor voastre, şi nu vă voi face niciun rău!’ ⁷ ‘Dar nu M-aţi ascultat, zice Domnul, ci M-aţi mâniat^(F) prin lucrarea mâinilor voastre, spre nenorocirea voastră’.” ⁸ De aceea, aşa vorbeşte Domnul oştirilor: „Pentru că n-aţi ascultat cuvintele Mele, ⁹ iată, voi trimite să aducă toate^(G) popoarele de la miazănoapte, zice Domnul, şi voi trimite la robul^(H) Meu Nebucadneţar, împăratul Babilonului; îi voi aduce împotriva acestei ţări şi împotriva locuitorilor ei, şi împotriva tuturor acestor neamuri de jur împrejur, ca să le nimicească cu desăvârşire şi să facă din ele un pustiu^(I) şi o pricină de batjocură, nişte dărâmături veşnice. ¹⁰ Voi face să înceteze între ei strigătele de bucurie^(J) şi strigătele de veselie, cântecele mirelui şi cântecele miresei, uruitul morii^(K) şi lumina lămpii. ¹¹ Toată ţara aceasta va fi o paragină, un pustiu, şi neamurile acestea vor fi supuse împăratului Babilonului timp de şaptezeci de ani. ¹² Dar, când se vor împlini^(L) aceşti şaptezeci de ani, voi pedepsi pe împăratul Babilonului şi pe neamul acela, zice Domnul, pentru nelegiuirile lor; voi pedepsi ţara haldeenilor şi o voi preface în nişte dărâmături^(M) veşnice. ¹³ Voi aduce peste ţara aceea toate lucrurile pe care le-am vestit despre ea, tot ce este scris în cartea aceasta, tot ce a prorocit Ieremia despre toate neamurile. ¹⁴ Căci^(N) neamuri puternice şi împăraţi^(O) mari le vor supune^(P) şi pe ele, şi le voi răsplăti^(Q) după faptele şi lucrarea mâinilor lor.” ¹⁵ Căci aşa mi-a vorbit Domnul, Dumnezeul lui Israel: „Ia^(R) din mâna Mea acest potir plin cu vinul mâniei Mele şi dă-l să-l bea toate neamurile la care te voi trimite. ¹⁶ Vor bea^(S) şi se vor ameţi şi vor fi ca nişte nebuni la vederea sabiei pe care o voi trimite în mijlocul lor!” ¹⁷ Eu am luat potirul din mâna Domnului şi l-am dat să-l bea toate neamurile la care mă trimitea Domnul: ¹⁸ Ierusalimului şi cetăţilor lui Iuda, împăraţilor şi căpeteniilor sale, ca să le prefacă în dărâmături^(T), într-un pustiu, să-i facă de batjocură şi de blestem^(U), cum se vede lucrul acesta astăzi; ¹⁹ lui Faraon^(V), împăratul Egiptului, slujitorilor lui, căpeteniilor lui şi tot poporului lui; ²⁰ la toată Arabia^(W), tuturor împăraţilor ţării Uţ^(X), tuturor împăraţilor^(Y) ţării filistenilor, Ascalonului, Gazei, Ecronului şi celor ce au mai rămas^(Z) din Asdod; ²¹ Edomului^(AA), Moabului^(AB) şi copiilor lui Amon^(AC); ²² tuturor împăraţilor Tirului^(AD), tuturor împăraţilor Sidonului şi împăraţilor ostroavelor care sunt dincolo de mare^(AE); ²³ Dedanului^(AF), Temei, Buzului şi tuturor celor ce îşi rad colţurile bărbii, ²⁴ tuturor împăraţilor Arabiei^(AG) şi tuturor împăraţilor arabilor^(AH) care locuiesc în pustie; ²⁵ tuturor împăraţilor Zimrei, tuturor împăraţilor Elamului^(AI) şi tuturor împăraţilor Mediei; ²⁶ tuturor împăraţilor^(AJ) de la miazănoapte, de aproape sau de departe, şi unora, şi altora, şi tuturor împărăţiilor lumii care sunt pe faţa pământului. Iar împăratul Şeşacului^(AK) va bea după ei. ²⁷ „Să le spui: ‘Aşa vorbeşte Domnul oştirilor, Dumnezeul lui Israel: «Beţi^(AL), îmbătaţi-vă^(AM) şi vărsaţi şi cădeţi fără să vă mai ridicaţi la vederea sabiei pe care o voi trimite în mijlocul vostru!»’ ²⁸ Şi, dacă nu vor vrea să ia din mâna ta potirul ca să bea, spune-le: ‘Aşa vorbeşte Domnul oştirilor: «Beţi!» ²⁹ Căci iată că, în cetatea^(AN) peste care se cheamă Numele Meu, încep^(AO) să fac rău. Şi voi să rămâneţi nepedepsiţi? Nu veţi rămâne nepedepsiţi, căci voi chema^(AP) sabia peste toţi locuitorii pământului’, zice Domnul oştirilor. ³⁰ Şi tu să le proroceşti toate aceste lucruri şi să le spui: ‘Domnul va răcni^(AQ) de sus; din Locaşul Lui^(AR) cel Sfânt va face să-I răsune glasul; va răcni împotriva locului^(AS) locuinţei Lui; va striga^(AT), precum cei ce calcă în teasc, împotriva tuturor locuitorilor pământului. ³¹ Vuietul ajunge până la marginea pământului, căci Domnul Se ceartă cu^(AU) neamurile, intră^(AV) la judecată împotriva oricărei făpturi şi dă pe cei răi pradă sabiei’, zice Domnul. ³² Aşa vorbeşte Domnul oştirilor: ‘Iată, nenorocirea merge din popor în popor şi o mare furtună^(AW) se ridică de la marginile pământului. ³³ Cei pe care-i va ucide^(AX) Domnul în ziua aceea vor fi întinşi de la un capăt al pământului până la celălalt; nu vor fi nici jeliţi^(AY), nici adunaţi^(AZ), nici îngropaţi, ci vor fi un gunoi de pământ. ³⁴ Gemeţi^(BA), păstori, şi strigaţi! Tăvăliţi-vă în cenuşă, povăţuitori ai turmelor! Căci au venit zilele junghierii voastre. Vă voi zdrobi, şi veţi cădea la pământ ca un vas de preţ. ³⁵ Nu mai este niciun loc de adăpost pentru păstori! Nu mai este nicio scăpare pentru povăţuitorii turmelor! ³⁶ Se aud strigătele păstorilor şi gemetele povăţuitorilor turmelor, căci Domnul le pustieşte locul de păşune ³⁷ şi colibele cele liniştite sunt nimicite de mânia aprinsă a Domnului. ³⁸ El Şi-a părăsit locuinţa^(BB), ca un pui de leu vizuina; aşa că ţara le este prefăcută în pustie de urgia nimicitorului şi de mânia lui aprinsă’.”