Add parallel Print Page Options

Fraţii mei, să nu ţineţi credinţa Domnului nostru Isus Hristos, Domnul slavei, căutând(A) la faţa omului(B). Căci, de pildă, dacă intră în adunarea voastră un om cu un inel de aur şi cu o haină strălucitoare şi intră şi un sărac îmbrăcat prost şi voi puneţi ochii pe cel ce poartă haina strălucitoare şi-i ziceţi: „Tu şezi în locul acesta bun!” şi apoi ziceţi săracului: „Tu stai acolo în picioare!” sau: „Şezi jos la picioarele mele!”, nu faceţi voi oare o deosebire în voi înşivă şi nu vă faceţi voi judecători cu gânduri rele? Ascultaţi, preaiubiţii mei fraţi: n-a(C) ales Dumnezeu pe cei ce sunt săraci în ochii lumii acesteia ca să-i facă bogaţi(D) în credinţă şi moştenitori ai Împărăţiei, pe care(E) a făgăduit-o celor ce-L iubesc? Şi voi(F) înjosiţi pe cel sărac! Oare nu bogaţii vă asupresc şi vă(G) târăsc înaintea judecătoriilor? Nu batjocoresc ei frumosul nume pe care-l purtaţi? Dacă împliniţi Legea împărătească, potrivit Scripturii: „Să(H) iubeşti pe aproapele tău ca pe tine însuţi”, bine faceţi. Dar, dacă aveţi(I) în vedere faţa omului, faceţi un păcat şi sunteţi osândiţi de Lege, ca nişte călcători de lege. 10 Căci cine păzeşte toată Legea şi greşeşte într-o singură poruncă se face(J) vinovat de toate. 11 Căci Cel ce a zis: „Să(K) nu preacurveşti” a zis şi: „Să nu ucizi”. Acum, dacă nu preacurveşti, dar ucizi, te faci călcător al Legii. 12 Să vorbiţi şi să lucraţi ca nişte oameni care au să fie judecaţi de o lege(L) a slobozeniei: 13 căci judecata(M) este fără milă pentru cel ce n-a avut milă; dar mila(N) biruieşte judecata. 14 Fraţii mei, ce-i(O) foloseşte cuiva să spună că are credinţă, dacă n-are fapte? Poate oare credinţa aceasta să-l mântuiască? 15 Dacă(P) un frate sau o soră sunt goi şi lipsiţi de hrana de toate zilele 16 şi unul dintre voi le(Q) zice: „Duceţi-vă în pace, încălziţi-vă şi săturaţi-vă!” fără să le dea cele trebuincioase trupului, la ce i-ar folosi? 17 Tot aşa şi credinţa, dacă n-are fapte, este moartă în ea însăşi. 18 Dar va zice cineva: „Tu ai credinţa, şi eu am faptele”. „Arată-mi credinţa ta fără fapte, şi(R) eu îţi voi arăta credinţa mea din faptele mele.” 19 Tu crezi că Dumnezeu este unul, şi bine faci, dar şi(S) dracii cred… şi se înfioară! 20 Vrei dar să înţelegi, om nesocotit, că credinţa fără fapte este zadarnică? 21 Avraam, părintele nostru, n-a fost el socotit neprihănit prin fapte când(T) a adus pe fiul său Isaac jertfă pe altar? 22 Vezi că(U) credinţa lucra împreună cu faptele lui şi, prin fapte, credinţa a ajuns desăvârşită. 23 Astfel s-a împlinit Scriptura care zice: „Avraam a(V) crezut pe Dumnezeu, şi i s-a socotit ca neprihănire”, şi el a fost numit „prietenul(W) lui Dumnezeu”. 24 Vedeţi dar că omul este socotit neprihănit prin fapte, şi nu numai prin credinţă. 25 Tot aşa, curva Rahav(X) n-a fost socotită şi ea neprihănită prin fapte când a găzduit pe soli şi i-a scos afară pe altă cale? 26 După cum trupul fără duh este mort, tot aşa şi credinţa fără fapte este moartă.

Prejudecăţile şi Legea împărătească

Fraţii mei, să nu aveţi o atitudine părtinitoare în credinţa voastră în Domnul nostru slăvit Isus Cristos! Căci dacă intră în adunarea[a] voastră un om care poartă un inel de aur şi o haină strălucitoare, şi intră şi un sărac, îmbrăcat într-o haină murdară, iar voi îi daţi atenţie celui ce poartă haina strălucitoare şi-i spuneţi: „Ia loc aici, te rog!“, pe când celui sărac îi spuneţi: „Stai acolo!“ sau „Stai la picioarele mele!“, oare nu faceţi voi deosebire între voi şi nu deveniţi astfel judecători cu gânduri rele?

Ascultaţi, fraţii mei preaiubiţi! Nu i-a ales oare Dumnezeu pe săracii acestei lumi ca să fie bogaţi în credinţă şi moştenitori ai Împărăţiei[b] pe care le-a promis-o celor ce-L iubesc? Însă voi l-aţi înjosit pe cel sărac! Oare nu cei bogaţi vă asupresc şi vă târăsc prin tribunale? Oare nu ei defăimează Numele bun care este chemat peste voi? Dacă împliniţi Legea împărătească, potrivit cu Scriptura: „Să-l iubeşti pe semenul tău ca pe tine însuţi“[c], bine faceţi. Dar dacă daţi dovadă de părtinire, săvârşiţi un păcat şi sunteţi condamnaţi de Lege ca unii care încălcaţi Legea. 10 Căci oricine păzeşte întreaga Lege, dar încalcă o singură poruncă, se face vinovat de toate. 11 Căci Cel Ce a spus: „Să nu comiţi adulter!“[d] a spus şi: „Să nu ucizi!“[e]. Aşadar, dacă nu comiţi adulter, dar ucizi, ai devenit unul care încalcă Legea! 12 Vorbiţi şi purtaţi-vă ca unii care urmează să fie judecaţi de legea libertăţii. 13 Căci judecata va fi fără milă faţă de cel ce n-a arătat milă. Mila triumfă asupra judecăţii.

Credinţa şi fapta

14 Fraţii mei, la ce folos dacă cineva spune că are credinţă, dar nu are fapte? Poate o astfel de credinţă să-l mântuiască? 15 Dacă un frate sau o soră sunt goi şi lipsiţi de hrana zilnică, 16 iar unul dintre voi le spune: „Duceţi-vă în pace, încălziţi-vă şi săturaţi-vă!“, însă nu le dă cele necesare trupului, ce folos? 17 Tot astfel şi credinţa, dacă nu are fapte este moartă în ea însăşi.

18 Dar va zice cineva: „Tu ai credinţă, iar eu am fapte.“ Arată-mi credinţa ta fără fapte, iar eu îţi voi arăta credinţa mea prin faptele mele! 19 Tu crezi că Dumnezeu este Unul[f]? Bine faci! Dar şi demonii cred – şi se înfioară! 20 Of, om fără minte, vrei deci să pricepi că credinţa fără fapte este zadarnică[g]? 21 Avraam, strămoşul nostru, n-a fost el îndreptăţit prin fapte, atunci când l-a oferit pe fiul său, Isaac, pe altar? 22 Vezi deci că credinţa a lucrat împreună cu faptele lui, şi credinţa a fost făcută desăvârşită prin fapte. 23 Astfel a fost împlinită Scriptura care spune: „Avraam L-a crezut pe Dumnezeu, şi El i-a socotit acest lucru dreptate“[h]; şi el a fost numit „prietenul lui Dumnezeu“. 24 Vedeţi aşadar că un om este îndreptăţit prin fapte, şi nu numai prin credinţă. 25 În acelaşi fel şi prostituata Rahav: n-a fost ea îndreptăţită prin fapte, atunci când i-a primit bine pe mesageri şi i-a trimis apoi pe un alt drum? 26 Aşa cum trupul fără duh este mort, tot astfel şi credinţa fără fapte este moartă.

Footnotes

  1. Iacov 2:2 Lit.: sinagoga, care înseamnă întrunire sau loc de adunare; în perioada NT, sinagoga iudaică era centrul comunităţii, locul public de rugăciune, de închinare şi de citire a Scripturilor, acolo unde existau cel puţin zece bărbaţi; termenul se referă în acest context la o adunare creştină
  2. Iacov 2:5 Împărăţia (lui Dumnezeu) reprezintă domnia lui Dumnezeu, fiind în acelaşi timp o realitate prezentă şi o nădejde în viitor
  3. Iacov 2:8 Vezi Lev. 19:18
  4. Iacov 2:11 Vezi Ex. 20:14; Deut. 5:18
  5. Iacov 2:11 Vezi Ex. 20:13; Deut. 5:17
  6. Iacov 2:19 O aluzie la Deut. 6:4, unde se află mărturisirea de credinţă a lui Israel
  7. Iacov 2:20 Unele mss conţin: moartă
  8. Iacov 2:23 Vezi Gen. 15:6

Favoritism Forbidden

My brothers and sisters, believers in our glorious(A) Lord Jesus Christ must not show favoritism.(B) Suppose a man comes into your meeting wearing a gold ring and fine clothes, and a poor man in filthy old clothes also comes in. If you show special attention to the man wearing fine clothes and say, “Here’s a good seat for you,” but say to the poor man, “You stand there” or “Sit on the floor by my feet,” have you not discriminated among yourselves and become judges(C) with evil thoughts?

Listen, my dear brothers and sisters:(D) Has not God chosen those who are poor in the eyes of the world(E) to be rich in faith(F) and to inherit the kingdom(G) he promised those who love him?(H) But you have dishonored the poor.(I) Is it not the rich who are exploiting you? Are they not the ones who are dragging you into court?(J) Are they not the ones who are blaspheming the noble name of him to whom you belong?

If you really keep the royal law found in Scripture, “Love your neighbor as yourself,”[a](K) you are doing right. But if you show favoritism,(L) you sin and are convicted by the law as lawbreakers.(M) 10 For whoever keeps the whole law and yet stumbles(N) at just one point is guilty of breaking all of it.(O) 11 For he who said, “You shall not commit adultery,”[b](P) also said, “You shall not murder.”[c](Q) If you do not commit adultery but do commit murder, you have become a lawbreaker.

12 Speak and act as those who are going to be judged(R) by the law that gives freedom,(S) 13 because judgment without mercy will be shown to anyone who has not been merciful.(T) Mercy triumphs over judgment.

Faith and Deeds

14 What good is it, my brothers and sisters, if someone claims to have faith but has no deeds?(U) Can such faith save them? 15 Suppose a brother or a sister is without clothes and daily food.(V) 16 If one of you says to them, “Go in peace; keep warm and well fed,” but does nothing about their physical needs, what good is it?(W) 17 In the same way, faith by itself, if it is not accompanied by action, is dead.(X)

18 But someone will say, “You have faith; I have deeds.”

Show me your faith without deeds,(Y) and I will show you my faith(Z) by my deeds.(AA) 19 You believe that there is one God.(AB) Good! Even the demons believe that(AC)—and shudder.

20 You foolish person, do you want evidence that faith without deeds is useless[d]?(AD) 21 Was not our father Abraham considered righteous for what he did when he offered his son Isaac on the altar?(AE) 22 You see that his faith and his actions were working together,(AF) and his faith was made complete by what he did.(AG) 23 And the scripture was fulfilled that says, “Abraham believed God, and it was credited to him as righteousness,”[e](AH) and he was called God’s friend.(AI) 24 You see that a person is considered righteous by what they do and not by faith alone.

25 In the same way, was not even Rahab the prostitute considered righteous for what she did when she gave lodging to the spies and sent them off in a different direction?(AJ) 26 As the body without the spirit is dead, so faith without deeds is dead.(AK)

Footnotes

  1. James 2:8 Lev. 19:18
  2. James 2:11 Exodus 20:14; Deut. 5:18
  3. James 2:11 Exodus 20:13; Deut. 5:17
  4. James 2:20 Some early manuscripts dead
  5. James 2:23 Gen. 15:6