³³ Atunci, căpitanul s-a apropiat, a^(A) pus mâna pe el şi a poruncit să-l lege cu două lanţuri. Apoi a întrebat cine este şi ce a făcut.

Pavel propovăduieşte la Roma

¹⁷ După trei zile, Pavel a chemat pe mai-marii iudeilor şi, când s-au adunat, le-a zis: „Fraţilor, fără să fi făcut^(A) ceva împotriva norodului sau obiceiurilor părinţilor noştri, am^(B) fost băgat la închisoare în Ierusalim şi de acolo am fost dat în mâinile romanilor.

²⁰ De aceea, v-am chemat să vă văd şi să vorbesc cu voi, căci din pricina^(A) nădejdii lui Israel port eu acest^(B) lanţ.”

4 Vă sfătuiesc dar eu^(A), cel întemniţat pentru Domnul, să vă purtaţi^(B) într-un chip vrednic de chemarea pe care aţi primit-o,

²⁰ al cărei sol în^(A) lanţuri sunt^(B); pentru ca, zic, să vorbesc cu^(C) îndrăzneală, cum trebuie să vorbesc.

⁷ Este drept să gândesc astfel despre voi toţi, fiindcă vă port în inima mea, întrucât, atât în lanţurile^(A) mele, cât şi în apărarea^(B) şi întărirea Evangheliei^(C), voi^(D) sunteţi toţi părtaşi aceluiaşi har.

¹³ În adevăr, în^(A) toată curtea împărătească şi pretutindeni aiurea, toţi ştiu că sunt pus în lanţuri din pricina lui Isus Hristos. ¹⁴ Şi cei mai mulţi din fraţi, îmbărbătaţi de lanţurile mele, au şi mai multă îndrăzneală să vestească fără teamă Cuvântul lui Dumnezeu.

¹⁶ Aceştia din urmă lucrează din dragoste, ca unii care ştiu că eu sunt însărcinat^(A) cu apărarea Evangheliei;

³ Rugaţi-vă^(A) totodată şi pentru noi, ca Dumnezeu să ne deschidă^(B) o uşă pentru Cuvânt, ca să putem vesti taina^(C) lui Hristos pentru^(D) care, iată, mă găsesc în lanţuri:

¹⁸ Urarea de sănătate^(A) este cu mâna mea: Pavel. Aduceţi-vă^(B) aminte de lanţurile mele. Harul^(C) să fie cu voi! Amin.