Add parallel Print Page Options

Cuvântarea lui Petru

22 Bărbaţi israeliţi, ascultaţi cuvintele acestea! Pe Isus din Nazaret, om adeverit de Dumnezeu înaintea voastră prin(A) minunile, semnele şi lucrările pline de putere pe care le-a făcut Dumnezeu prin El în mijlocul vostru, după cum bine ştiţi, 23 pe Omul acesta, dat(B) în mâinile(C) voastre, după sfatul hotărât şi după ştiinţa mai dinainte a lui Dumnezeu, voi L-aţi răstignit şi L-aţi omorât prin mâna celor fărădelege. 24 Dar(D) Dumnezeu L-a înviat, dezlegându-I legăturile morţii, pentru că nu era cu putinţă să fie ţinut de ea. 25 Căci David zice despre El:

‘Eu aveam(E) totdeauna pe Domnul înaintea mea, pentru că El este la dreapta mea, ca să nu mă clatin.

26 De aceea, mi se bucură inima şi mi se veseleşte limba; chiar şi trupul mi se va odihni în nădejde, 27 căci nu-mi vei lăsa sufletul în Locuinţa morţilor şi nu vei îngădui ca Sfântul Tău să vadă putrezirea. 28 Mi-ai făcut cunoscut căile vieţii şi Mă vei umple de bucurie cu starea Ta de faţă.’ 29 Cât despre(F) patriarhul David, să-mi fie îngăduit, fraţilor, să vă spun fără sfială că a murit şi a fost îngropat, şi mormântul lui este în mijlocul nostru până în ziua de azi. 30 Fiindcă David era proroc şi(G) ştia că Dumnezeu îi făgăduise cu jurământ că va ridica pe unul din urmaşii săi pe scaunul lui de domnie, 31 despre învierea lui Hristos a prorocit şi a vorbit el, când a zis că(H) sufletul lui nu va fi lăsat în Locuinţa morţilor şi trupul lui nu va vedea putrezirea. 32 Dumnezeu a înviat pe(I) acest Isus, şi noi(J) toţi suntem martori ai Lui. 33 Şi acum, odată ce S-a înălţat(K) prin dreapta lui Dumnezeu şi a primit(L) de la Tatăl făgăduinţa Duhului Sfânt(M), a turnat ce vedeţi şi auziţi. 34 Căci David nu s-a suit în ceruri, ci el singur zice: ‘Domnul a zis(N) Domnului meu: «Şezi la dreapta Mea 35 până ce voi pune pe vrăjmaşii Tăi sub picioarele Tale».’ 36 Să ştie bine dar, toată casa lui Israel, că Dumnezeu a(O) făcut Domn şi Hristos pe acest Isus, pe care L-aţi răstignit voi.”

Cei dintâi creştini

37 După ce au auzit aceste cuvinte, ei au(P) rămas străpunşi în inimă şi au zis lui Petru şi celorlalţi apostoli: „Fraţilor, ce să facem?”

Read full chapter