Prefigurarea exilului

12 Apoi Cuvântul Domnului a venit la mine şi mi-a zis: „Fiul omului, tu locuieşti în mijlocul unei Case răzvrătite. Ei au ochi să vadă, dar nu văd şi au urechi să audă, dar nu aud, căci sunt un neam de răzvrătiţi.

De aceea, fiul omului, fă-ţi bagajul ca pentru exil şi, în timpul zilei, de faţă cu ei, fă-te că pleci în captivitate. Pleacă în văzul lor din locuinţa ta spre un alt loc! Poate vor înţelege că sunt o Casă răzvrătită. Să-ţi scoţi afară bagajul ca pentru exil, în timpul zilei, ca să te vadă! Apoi să pleci seara, în văzul lor, cum pleacă exilaţii. Să faci o gaură în zid de faţă cu ei şi să scoţi bagajul pe acolo. Să-l pui pe umăr, în văzul lor, şi să pleci în amurg. Să-ţi acoperi faţa, ca astfel să nu vezi pământul, căci te fac un semn pentru cei din Casa lui Israel.“

Am făcut cum mi se poruncise. Mi-am scos afară bagajul în timpul zilei, ca pentru exil, iar seara am făcut o gaură în zid cu propriile mele mâini. Am ieşit în amurg şi mi-am pus pe umăr bagajul, în văzul lor.

Dimineaţa, Cuvântul Domnului a venit la mine şi mi-a zis: „Fiul omului, nu te-a întrebat această Casă a lui Israel, această Casă răzvrătită: «Ce faci?»

10 Să le spui: «Aşa vorbeşte Stăpânul Domn: ‘Profeţia aceasta se referă la prinţul din Ierusalim şi la toţi cei din Casa lui Israel care locuiesc acolo.»’ 11 Spune-le astfel: «Eu sunt un semn pentru voi! Cum am făcut eu, aşa li se va face şi lor. Vor merge captivi în exil.

12 În amurg, prinţul lor îşi va pune pe umăr bagajul ca să plece. El va face o gaură în zid ca să iasă, după care îşi va acoperi faţa ca să nu vadă pământul. 13 Eu însă Îmi voi arunca năvodul peste el şi el va fi prins în plasa Mea; îl voi aduce în Babilon, în ţara caldeenilor, fără însă să o poată vedea; şi va muri acolo. 14 Pe toţi cei din jurul lui – ajutoarele şi toate trupele lui – îi voi împrăştia în toate vânturile şi îi voi urmări cu sabia.

15 Când îi voi împrăştia printre neamuri şi-i voi risipi în ţări străine, vor şti că Eu sunt Domnul. 16 Voi scăpa însă de sabie, de foamete şi de molimă un anumit număr de bărbaţi, ca să istorisească despre toate urâciunile lor printre neamurile unde vor ajunge. Şi vor şti atunci că Eu sunt Domnul.»“

17 Cuvântul Domnului a venit la mine şi mi-a zis: 18 „Fiul omului, mănâncă-ţi pâinea tremurând şi bea-ţi apa cu teamă şi nelinişte! 19 Spune poporului din ţară: «Aşa vorbeşte Stăpânul Domn despre locuitorii Ierusalimului şi despre ţara lui Israel: ‘Îşi vor mânca pâinea cu nelinişte şi îşi vor bea apa cu groază, căci ţara va fi jefuită de toate bunurile ei, din cauza violenţei tuturor celor ce locuiesc în ea. 20 Cetăţile locuite vor fi devastate, iar ţara va deveni o paragină. Şi vor şti atunci că Eu sunt Domnul.’»“

Judecata este aproape

21 Cuvântul Domnului a venit la mine şi mi-a zis: 22 „Fiul omului, ce este cu proverbul acesta pe care-l spuneţi în ţara lui Israel: «Zilele se lungesc şi fiecare viziune rămâne neîmplinită!»? 23 De aceea spune-le astfel: «Aşa vorbeşte Stăpânul Domn: ‘Voi face să înceteze acest proverb şi nu-l vor mai spune în Israel!’» În schimb, spune-le astfel: «Zilele se scurtează şi fiecare viziune se va împlini. 24 Căci nu vor mai fi viziuni false şi nici preziceri linguşitoare în mijlocul Casei lui Israel. 25 Eu, Domnul, vorbesc, iar cuvântul pe care-l spun se va împlini şi nu va mai întârzia, deoarece chiar în zilele tale, Casă răzvrătită, voi împlini ceea ce am spus! zice Stăpânul Domn.»“

26 Cuvântul Domnului a venit la mine şi mi-a zis: 27 „Fiul omului, cei din Casa lui Israel spun că viziunea pe care o vezi tu se va împlini peste mult timp şi că tu, de fapt, profeţeşti cu privire la nişte vremuri îndepărtate.

28 De aceea spune-le astfel: «Aşa vorbeşte Stăpânul Domn: ‘Nu va mai întârzia nici un cuvânt de-al Meu! Ceea ce am spus se va împlini! zice Stăpânul Domn.’»“

Robia lui Zedechia şi risipirea poporului

12 Cuvântul Domnului mi-a vorbit astfel: „Fiul omului, tu locuieşti în mijlocul unei case de îndărătnici(A), care au ochi(B) să vadă, şi nu văd, urechi de auzit, şi n-aud, căci(C) sunt o casă de răzvrătiţi. De aceea, fiul omului, pregăteşte-ţi lucrurile de călătorie şi pleacă ziua, sub ochii lor! Pleacă în faţa lor din locul unde eşti şi du-te în alt loc – poate că vor vedea că sunt o casă de îndărătnici. Scoate-ţi lucrurile ca nişte lucruri de călătorie, ziua, sub ochii lor, dar pleacă seara, în faţa lor, cum pleacă cei ce se duc în robie. Să spargi zidul sub ochii lor şi să-ţi scoţi lucrurile pe acolo. Să le pui pe umăr sub ochii lor, să le scoţi afară pe negură, să-ţi acoperi faţa şi să nu te uiţi la pământ, căci vreau să fii un semn(D) pentru casa lui Israel.” Am făcut cum mi se poruncise: mi-am scos lucrurile ziua ca pentru călătorie, seara am spart zidul cu mâna şi le-am scos pe negură şi le-am pus pe umăr, în faţa lor. Dimineaţa însă, Cuvântul Domnului mi-a vorbit astfel: „Fiul omului, nu ţi-a zis casa lui Israel, această casă(E) de îndărătnici: ‘Ce(F) faci?’ 10 Spune-le: ‘Aşa vorbeşte Domnul, Dumnezeu: «Prorocia(G) aceasta priveşte pe domnul care este la Ierusalim şi pe toată casa lui Israel, care se află acolo».’ 11 Spune: ‘Eu sunt un semn(H) pentru voi! Cum am făcut eu, aşa li se va face şi lor: se vor duce(I) într-o ţară străină, în robie. 12 Domnitorul(J) care este în mijlocul lor îşi va pune lucrurile pe umăr şi va pleca pe negură; vor sparge zidul, ca să-l scoată afară; îşi va acoperi faţa, ca să nu vadă pământul cu ochii. 13 Îmi voi întinde mreaja(K) peste el şi va fi prins în laţul Meu; îl voi duce(L) la Babilon, în ţara haldeenilor, dar nu-i va vedea şi va muri acolo. 14 Pe toţi cei ce stau în jurul lui şi îi sunt de ajutor şi pe toate oştile lui, îi voi risipi(M) în toate vânturile şi voi scoate(N) sabia după ei. 15 Atunci vor şti(O) că Eu sunt Domnul, când îi voi împrăştia printre neamuri şi îi voi risipi în felurite ţări. 16 Dar voi lăsa(P) din ei vreo câţiva oameni care vor scăpa de sabie, de foamete şi de ciumă, ca să istorisească toate urâciunile lor printre neamurile la care vor merge şi să ştie că Eu sunt Domnul.’ ” 17 Cuvântul Domnului mi-a vorbit astfel: 18 „Fiul omului, îţi vei mânca(Q) pâinea tremurând şi îţi vei bea apa cu nelinişte şi groază. 19 Spune poporului din ţară: ‘Aşa vorbeşte Domnul, Dumnezeu, despre locuitorii Ierusalimului din ţara lui Israel: «Ei îşi vor mânca pâinea cu nelinişte şi îşi vor bea apa cu groază, căci ţara le va fi jefuită(R) de tot ce are din pricina silniciei(S) tuturor celor ce o locuiesc. 20 Cetăţile pline cu popor vor fi nimicite şi ţara va fi pustiită, ca să ştiţi că Eu sunt Domnul».’ ” 21 Cuvântul Domnului mi-a vorbit astfel: 22 „Fiul omului, ce înseamnă acest cuvânt de batjocură pe care-l întrebuinţaţi în ţara lui Israel: ‘Zilele se(T) lungesc şi toate vedeniile rămân neîmplinite?’ 23 De aceea spune-le: ‘Aşa vorbeşte Domnul, Dumnezeu: «Voi face să înceteze acest cuvânt de batjocură şi nu se va mai întrebuinţa în Israel».’ De aceea spune-le: ‘Se apropie(U) zilele şi toate vedeniile se vor împlini! 24 Căci nu(V) vor mai fi vedenii(W) mincinoase, nici prorociri înşelătoare în mijlocul casei lui Israel! 25 Căci Eu, Domnul, voi vorbi; ce voi spune(X) se va împlini şi nu va mai fi amânat; da, în zilele voastre, casă de îndărătnici, voi rosti un cuvânt şi-l voi împlini’ ”, zice Domnul, Dumnezeu. 26 Cuvântul Domnului mi-a vorbit apoi astfel: 27 „Fiul omului(Y), iată, casa lui Israel zice: ‘Vedeniile pe care le are el nu sunt aproape să se împlinească şi proroceşte pentru vremuri(Z) depărtate!’ 28 De aceea(AA) spune-le: ‘Aşa vorbeşte Domnul, Dumnezeu: «Nu va mai fi zăbavă în împlinirea cuvintelor Mele, ci cuvântul pe care-l voi rosti se va împlini» ’ ”, zice Domnul, Dumnezeu.

The Exile Symbolized

12 The word of the Lord came to me: “Son of man, you are living among a rebellious people.(A) They have eyes to see but do not see and ears to hear but do not hear, for they are a rebellious people.(B)

“Therefore, son of man, pack your belongings for exile and in the daytime, as they watch, set out and go from where you are to another place. Perhaps(C) they will understand,(D) though they are a rebellious people.(E) During the daytime, while they watch, bring out your belongings packed for exile. Then in the evening, while they are watching, go out like those who go into exile.(F) While they watch, dig through the wall(G) and take your belongings out through it. Put them on your shoulder as they are watching and carry them out at dusk. Cover your face so that you cannot see the land, for I have made you a sign(H) to the Israelites.”

So I did as I was commanded.(I) During the day I brought out my things packed for exile. Then in the evening I dug through the wall with my hands. I took my belongings out at dusk, carrying them on my shoulders while they watched.

In the morning the word of the Lord came to me: “Son of man, did not the Israelites, that rebellious people, ask you, ‘What are you doing?’(J)

10 “Say to them, ‘This is what the Sovereign Lord says: This prophecy concerns the prince in Jerusalem and all the Israelites who are there.’ 11 Say to them, ‘I am a sign(K) to you.’

“As I have done, so it will be done to them. They will go into exile as captives.(L)

12 “The prince among them will put his things on his shoulder at dusk(M) and leave, and a hole will be dug in the wall for him to go through. He will cover his face so that he cannot see the land.(N) 13 I will spread my net(O) for him, and he will be caught in my snare;(P) I will bring him to Babylonia, the land of the Chaldeans,(Q) but he will not see(R) it, and there he will die.(S) 14 I will scatter to the winds all those around him—his staff and all his troops—and I will pursue them with drawn sword.(T)

15 “They will know that I am the Lord, when I disperse them among the nations(U) and scatter them through the countries. 16 But I will spare a few of them from the sword, famine and plague, so that in the nations where they go they may acknowledge all their detestable practices. Then they will know that I am the Lord.(V)

17 The word of the Lord came to me: 18 “Son of man, tremble as you eat your food,(W) and shudder in fear as you drink your water. 19 Say to the people of the land: ‘This is what the Sovereign Lord says about those living in Jerusalem and in the land of Israel: They will eat their food in anxiety and drink their water in despair, for their land will be stripped of everything(X) in it because of the violence of all who live there.(Y) 20 The inhabited towns will be laid waste and the land will be desolate. Then you will know that I am the Lord.(Z)’”

There Will Be No Delay

21 The word of the Lord came to me: 22 “Son of man, what is this proverb(AA) you have in the land of Israel: ‘The days go by and every vision comes to nothing’?(AB) 23 Say to them, ‘This is what the Sovereign Lord says: I am going to put an end to this proverb, and they will no longer quote it in Israel.’ Say to them, ‘The days are near(AC) when every vision will be fulfilled.(AD) 24 For there will be no more false visions or flattering divinations(AE) among the people of Israel. 25 But I the Lord will speak what I will, and it shall be fulfilled without delay.(AF) For in your days, you rebellious people, I will fulfill(AG) whatever I say, declares the Sovereign Lord.(AH)’”

26 The word of the Lord came to me: 27 “Son of man, the Israelites are saying, ‘The vision he sees is for many years from now, and he prophesies about the distant future.’(AI)

28 “Therefore say to them, ‘This is what the Sovereign Lord says: None of my words will be delayed any longer; whatever I say will be fulfilled, declares the Sovereign Lord.’”