⁴ Tu^(A) însă, Daniele, ţine ascunse^(B) aceste cuvinte şi pecetluieşte cartea până la vremea sfârşitului^(C). Atunci, mulţi o vor citi şi cunoştinţa va creşte.

⁹ El a răspuns: ‘Du-te, Daniele! Căci cuvintele acestea vor fi ascunse şi pecetluite până^(A) la vremea sfârşitului.

5 Apoi am văzut în mâna dreaptă a Celui ce şedea pe scaunul de domnie o^(A) carte, scrisă pe dinăuntru şi pe dinafară, pecetluită^(B) cu şapte peceţi.

⁵ Şi unul din bătrâni mi-a zis: „Nu plânge: Iată că Leul^(A) din seminţia lui Iuda, Rădăcina^(B) lui David, a biruit ca să deschidă cartea şi^(C) cele şapte peceţi ale ei.

⁹ Şi cântau^(A) o cântare nouă şi ziceau: Vrednic^(B) eşti Tu să iei cartea şi să-i rupi peceţile, căci^(C) ai fost înjunghiat şi ai^(D) răscumpărat pentru Dumnezeu, cu sângele Tău, oameni din^(E) orice seminţie, de orice limbă, din orice norod şi de orice neam.

6 Când a rupt Mielul cea dintâi din cele şapte peceţi, m-am^(A) uitat şi am auzit pe una^(B) din cele patru făpturi vii zicând cu un glas ca de tunet: „Vino şi vezi!”