Cantarea Cantarilor 5:1-2

Cornilescu 1924 - Revised 2010, 2014

5 Eu intru^(A) în grădina mea, soro mireaso,
îmi culeg smirna cu miresmele mele,
îmi mănânc^(B) fagurele de miere cu mierea mea,
îmi beau vinul cu laptele meu…
Mâncaţi, prieteni^(C),
beţi şi îmbătaţi-vă de dragoste! –
² Adormisem, dar inima îmi veghea…
Este glasul preaiubitului meu, care bate^(D):
„Deschide-mi, soro, scumpo, porumbiţo, neprihănito!
Căci capul îmi este plin de rouă,
cârlionţii îmi sunt plini de picurii nopţii.” –