Font Size
Faptele Apostolilor 13:14-14:23
Nouă Traducere În Limba Română
Faptele Apostolilor 13:14-14:23
Nouă Traducere În Limba Română
14 Dar ei au plecat mai departe din Perga şi au ajuns în Antiohia din Pisidia. În ziua de Sabat au intrat în sinagogă şi s-au aşezat. 15 După citirea Legii şi a Profeţilor, conducătorii sinagogii au trimis să le spună: „Fraţilor, dacă aveţi vreun cuvânt de încurajare pentru popor, vorbiţi!“ 16 Pavel s-a ridicat, a făcut semn cu mâna şi a zis:
„Bărbaţi israeliţi şi voi care vă temeţi de Dumnezeu[a], ascultaţi! 17 Dumnezeul acestui popor Israel i-a ales pe strămoşii noştri; El l-a înălţat în cinste pe poporul acesta în timpul peregrinării lui în ţara Egiptului şi l-a scos de acolo cu braţul Său puternic. 18 Apoi, timp de aproape patruzeci de ani, i-a suportat[b] în pustie. 19 Şi, după ce a distrus şapte neamuri în ţara Canaanului, le-a dat drept moştenire ţara acestora. 20 Perioada aceasta[c] s-a întins pe aproape patru sute cincizeci de ani. După aceea le-a dat judecători[d], până la profetul Samuel. 21 Atunci ei au cerut un rege. Şi Dumnezeu le-a dat timp de patruzeci de ani pe Saul, fiul lui Chiş, din seminţia lui Beniamin. 22 Apoi l-a înlăturat pe Saul şi li l-a ridicat ca rege pe David, despre care a mărturisit: «L-am găsit pe David, fiul lui Iese, ca fiind un om după inima Mea şi care va împlini toate planurile Mele.»[e] 23 Dintre urmaşii acestuia, Dumnezeu, după promisiunea Sa, a adus lui Israel un Mântuitor, pe Isus. 24 Înainte de venirea lui Isus, Ioan predicase botezul pocăinţei la tot poporul Israel. 25 Când Ioan era pe cale de a-şi împlini misiunea, zicea: «Cine presupuneţi că sunt eu? Nu eu sunt Acela; ci iată, după mine vine Cel Căruia eu nu sunt vrednic să-I dezleg sandalele din picioare!»
26 Fraţilor, fii ai neamului lui Avraam, şi voi, care vă temeţi de Dumnezeu, nouă ne-a fost trimis cuvântul acestei mântuiri! 27 Însă locuitorii Ierusalimului şi conducătorii lor nu L-au recunoscut pe Isus şi, prin faptul că L-au condamnat, au împlinit cuvintele din Profeţi, care sunt citite în fiecare zi de Sabat. 28 Şi, măcar că nu au găsit nici un motiv de condamnare la moarte, ei i-au cerut lui Pilat să-L omoare. 29 După ce au împlinit tot ce a fost scris cu privire la El, L-au dat jos de pe lemn şi L-au pus într-un mormânt. 30 Dar Dumnezeu L-a înviat dintre cei morţi; 31 El S-a arătat timp de mai multe zile celor ce veniseră cu el din Galileea în Ierusalim şi care acum sunt martorii Lui în faţa poporului. 32 Aşadar, noi vă aducem această veste bună că, promisiunea făcută strămoşilor noştri, 33 Dumnezeu a împlinit-o pentru noi, copiii lor, înviindu-L pe Isus, aşa cum este scris în Psalmul al doilea:
«Tu eşti Fiul Meu!
Astăzi Te-am născut!»[f]
34 Că L-a înviat dintre cei morţi, aşa că nu urmează să Se mai întoarcă în putrezire, a spus-o când a zis:
«Vă voi da promisiunile sfinte şi demne de încredere făcute lui David.»[g]
35 De aceea mai zice şi în alt psalm:
36 Însă David, după ce a slujit scopului lui Dumnezeu în generaţia sa, a adormit, a fost adăugat la strămoşii săi şi a văzut putrezirea! 37 Dar Cel pe Care L-a înviat Dumnezeu n-a văzut putrezirea! 38 Să vă fie deci cunoscut, fraţilor, că prin El vi se vesteşte iertarea păcatelor; şi, de toate păcatele de care nu aţi putut fi îndreptăţiţi prin Legea lui Moise, 39 este îndreptăţit oricine crede în El. 40 Vedeţi deci ca nu cumva să vi se întâmple ceea ce s-a spus în Profeţi:
41 «Uitaţi-vă, dispreţuitorilor,
miraţi-vă şi pieriţi!
Căci în zilele voastre am să fac o lucrare
pe care n-aţi crede-o
dacă v-ar povesti-o cineva!»“[j]
42 În timp ce ieşeau, Barnabas şi Saul au fost rugaţi să vorbească despre aceste lucruri şi în Sabatul următor. 43 După ce s-a dat drumul adunării din sinagogă, mulţi iudei şi prozeliţi devotaţi i-au urmat pe Pavel şi Barnabas, care stăteau de vorbă cu ei, încurajându-i să rămână în harul lui Dumnezeu.
44 În Sabatul următor, aproape toată cetatea s-a adunat ca să audă Cuvântul Domnului. 45 Dar iudeii, când au văzut mulţimile, s-au umplut de invidie. Ei vorbeau împotriva celor spuse de Pavel şi-l insultau. 46 Barnabas şi Pavel însă au vorbit cu îndrăzneală şi au zis: „Cuvântul lui Dumnezeu trebuia să vă fie spus mai întâi vouă, dar, fiindcă voi îl respingeţi şi vă judecaţi astfel ca fiind nedemni de viaţa veşnică, iată că ne întoarcem spre neamuri. 47 Căci aşa ne-a poruncit Domnul:
«Te-am pus să fii o lumină pentru neamuri,
ca să duci mântuirea până la marginile pământului!»“[k]
48 Neamurile s-au bucurat când au auzit lucrul acesta şi au lăudat Cuvântul Domnului. Şi toţi cei ce erau desemnaţi pentru viaţă veşnică au crezut. 49 Cuvântul Domnului se răspândea prin toată regiunea. 50 Dar iudeii le-au incitat pe femeile devotate, care aveau influenţă, şi pe fruntaşii cetăţii, au stârnit o persecuţie împotriva lui Pavel şi a lui Barnabas şi i-au alungat din ţinuturile lor. 51 Pavel şi Barnabas şi-au scuturat praful de pe picioare împotriva lor şi s-au dus în Iconia. 52 Ucenicii erau plini de bucurie şi de Duhul Sfânt.
În Iconia
14 În Iconia, ei au intrat în sinagoga iudeilor şi au vorbit în aşa fel, încât o mare mulţime de iudei şi de greci au crezut. 2 Însă iudeii care n-au crezut au stârnit şi au înveninat sufletele neamurilor împotriva fraţilor. 3 Totuşi Pavel şi Barnabas au rămas mult timp acolo, vorbind cu îndrăzneală despre Domnul, Care adeverea Cuvântul harului Său, dând voie să se facă semne şi minuni prin mâinile lor. 4 Mulţimea din cetate s-a împărţit: unii erau cu iudeii, iar alţii erau cu apostolii. 5 Neamurile şi iudeii, împreună cu conducătorii lor, s-au înţeles să le facă rău şi să-i omoare cu pietre, 6 dar Pavel şi Barnabas au înţeles lucrul acesta şi au fugit în cetăţile Licaoniei, Listra şi Derbe, şi în împrejurimi; 7 şi au vestit Evanghelia şi acolo.
În Listra şi Derbe
8 În Listra stătea un om neputincios, care nu umblase niciodată, fiind schilod încă din pântecele mamei lui. 9 El îl asculta pe Pavel în timp ce vorbea. Pavel s-a uitat ţintă la el şi, văzând că are credinţă ca să fie vindecat, 10 i-a zis cu glas tare: „Ridică-te în picioare şi stai drept!“ El a sărit în sus şi a început să meargă. 11 Când au văzut mulţimile ce a făcut Pavel, au strigat în limba licaoniană: „Zeii au coborât la noi în chip de oameni!“[l] 12 Pe Barnabas îl numeau Zeus[m], iar pe Pavel – Hermes[n], pentru că el era cel ce mânuia cuvântul. 13 Preotul lui Zeus, al cărui templu era în faţa cetăţii, a adus boi şi ghirlande de flori la porţi şi, împreună cu mulţimile, voia să le aducă jertfă. 14 Când au auzit aceasta, apostolii Barnabas şi Pavel şi-au sfâşiat hainele şi s-au repezit afară, în mijlocul mulţimii, strigând: 15 „Oamenilor, de ce faceţi aceste lucruri? Şi noi suntem oameni de aceeaşi natură ca şi voi! Noi vă vestim Evanghelia ca să vă întoarceţi de la aceste lucruri nefolositoare[o] la Dumnezeul cel Viu, Care a făcut cerul, pământul, marea şi tot ce este în ele! 16 În generaţiile trecute, El le-a lăsat pe toate neamurile să umble pe propriile lor căi, 17 măcar că nu S-a lăsat fără mărturie în a face bine, dându-vă ploi din cer şi anotimpuri roditoare, săturându-vă de hrană şi umplându-vă inimile de bucurie!“ 18 Chiar şi cu aceste cuvinte, cu greu au reuşit să împiedice mulţimile să le aducă jertfă.
19 Nişte iudei din Antiohia şi din Iconia au venit şi au câştigat mulţimile de partea lor. Ei au aruncat cu pietre în Pavel şi apoi l-au târât afară din cetate, crezând că a murit. 20 Când l-au înconjurat însă ucenicii, Pavel s-a ridicat şi a intrat în cetate. A doua zi a plecat la Derbe împreună cu Barnabas.
Întoarcerea în Antiohia Siriei
21 După ce au vestit Evanghelia şi în cetatea aceea şi au făcut mulţi ucenici, s-au întors în Listra, în Iconia şi în Antiohia, 22 întărind sufletele ucenicilor, îndemnându-i să rămână în credinţă şi spunându-le: „Trebuie să trecem prin multe necazuri ca să intrăm în Împărăţia lui Dumnezeu.“ 23 Au desemnat bătrâni[p] în fiecare biserică şi, cu rugăciune şi post, i-au încredinţat Domnului în Care crezuseră.
Footnotes
- Faptele Apostolilor 13:16 Vezi nota de la 10:2
- Faptele Apostolilor 13:18 Unele mss importante conţin: a avut grijă de ei (vezi şi Deut. 1:31)
- Faptele Apostolilor 13:20 Adică perioada prezenţei lui Israel în Egipt (aproximativ 400 de ani) plus anii pustiei (40 de ani)
- Faptele Apostolilor 13:20 Cu sensul de conducători, cârmuitori
- Faptele Apostolilor 13:22 Pavel citează din Ps. 89:20 şi 1 Sa 13:14
- Faptele Apostolilor 13:33 Vezi Ps. 2:7
- Faptele Apostolilor 13:34 Vezi Is. 55:3
- Faptele Apostolilor 13:35 Sau: Credinciosul Tău (vezi nota de la Ps. 16:10)
- Faptele Apostolilor 13:35 Vezi Ps. 16:10
- Faptele Apostolilor 13:41 Vezi Hab. 1:5
- Faptele Apostolilor 13:47 Vezi Is. 49:6
- Faptele Apostolilor 14:11 În regiune circula o legendă care spunea că, odată, Zeus şi Hermes au coborât printre oamenii locului, însă aceştia nu i-au primit în casele lor, aşa că au fost pedepsiţi; legenda este redată de poetul roman Ovidiu (vezi Metamorfoze, 8. 611-725)
- Faptele Apostolilor 14:12 Zeus era cea mai importantă zeitate din panteonul grecesc, luând la romani numele de Jupiter
- Faptele Apostolilor 14:12 Hermes era una dintre numeroasele zeităţi ale panteonului greco-roman, luând la romani numele de Mercur; era considerat mesagerul zeilor şi zeul elocvenţei
- Faptele Apostolilor 14:15 Termenul este folosit în VT cu referire la idoli
- Faptele Apostolilor 14:23 Sau: prezbiteri
Faptele Apostolilor 13:14-14:23
Cornilescu 1924 - Revised 2010, 2014
Faptele Apostolilor 13:14-14:23
Cornilescu 1924 - Revised 2010, 2014
14 Din Perga, şi-au urmat drumul înainte şi au ajuns la Antiohia din Pisidia. În ziua Sabatului, au intrat(A) în sinagogă şi au şezut jos. 15 După citirea(B) Legii şi a Prorocilor, fruntaşii sinagogii au trimis să le zică: „Fraţilor, dacă aveţi un cuvânt(C) de îndemn pentru norod, vorbiţi”. 16 Pavel s-a sculat, a făcut(D) semn cu mâna şi a zis: „Bărbaţi israeliţi şi voi care(E) vă temeţi de Dumnezeu, ascultaţi! 17 Dumnezeul acestui popor Israel a(F) ales pe părinţii noştri. A ridicat la cinste pe norodul acesta(G), în timpul şederii lui în ţara Egiptului, şi(H) l-a scos din Egipt cu braţul Său cel puternic. 18 Timp(I) de aproape patruzeci de ani, le-a suferit purtarea în pustie. 19 Şi, după ce a nimicit(J) şapte popoare în Ţara Canaanului, le-a(K) dat de moştenire pământul lor, pentru aproape patru sute cincizeci de ani. 20 După aceste lucruri le-a(L) dat judecători, până(M) la prorocul Samuel. 21 Ei au cerut atunci(N) un împărat. Şi, timp de aproape patruzeci de ani, Dumnezeu le-a dat pe Saul, fiul lui Chis, din seminţia lui Beniamin, 22 apoi l-a înlăturat(O) şi le-a(P) ridicat împărat pe David, despre care a mărturisit astfel: ‘Am(Q) găsit pe David, fiul lui Iese, om(R) după inima Mea, care va împlini toate voile Mele’. 23 Din(S) sămânţa lui David, Dumnezeu, după făgăduinţa(T) Sa, a ridicat lui Israel un Mântuitor(U), care este Isus. 24 Înainte(V) de venirea Lui, Ioan propovăduise botezul pocăinţei la tot norodul lui Israel. 25 Şi Ioan, când era la sfârşitul însărcinării lui, zicea: ‘Cine(W) credeţi că sunt eu? Nu sunt Acela, ci iată că după mine vine Unul căruia eu nu sunt vrednic să-i dezleg încălţămintea picioarelor.’ 26 Fraţilor, fii ai neamului lui Avraam, şi cei ce vă temeţi de Dumnezeu, vouă(X) v-a fost trimis Cuvântul acestei mântuiri. 27 Căci locuitorii din Ierusalim şi mai-marii lor n-au cunoscut(Y) pe Isus şi, prin faptul că L-au osândit, au împlinit(Z) cuvintele prorocilor, care(AA) se citesc în fiecare Sabat. 28 Măcar că(AB) n-au găsit în El nicio vină de moarte, totuşi(AC) ei au cerut lui Pilat să-L omoare. 29 Şi(AD), după ce au împlinit tot ce este scris despre El, L-au dat jos(AE) de pe lemn şi L-au pus într-un mormânt. 30 Dar(AF) Dumnezeu L-a înviat din morţi. 31 El(AG) S-a arătat, timp de mai multe zile, celor ce se suiseră cu El din(AH) Galileea la Ierusalim şi care(AI), acum, sunt martorii Lui înaintea norodului. 32 Şi noi vă aducem vestea aceasta bună că făgăduinţa(AJ) făcută părinţilor noştri, 33 Dumnezeu a împlinit-o pentru noi, copiii lor, înviind pe Isus, după cum este scris în psalmul al doilea: ‘Tu(AK) eşti Fiul Meu, astăzi Te-am născut’. 34 Că L-a înviat din morţi, aşa că nu Se va mai întoarce în putrezire, a spus-o când a zis: ‘Vă voi(AL) împlini cu toată credincioşia făgăduinţele sfinte pe care le-am făcut lui David’. 35 De aceea mai zice şi în alt psalm: ‘Nu(AM) vei îngădui ca Sfântul Tău să vadă putrezirea’. 36 Şi David, după ce a slujit celor din vremea lui, după planul lui Dumnezeu, a murit(AN), a fost îngropat lângă părinţii săi şi a văzut putrezirea. 37 Dar Acela pe care L-a înviat Dumnezeu n-a văzut putrezirea. 38 Să ştiţi dar, fraţilor, că în El(AO) vi se vesteşte iertarea păcatelor, 39 şi oricine crede este iertat prin El(AP) de toate lucrurile de care n-aţi putut fi iertaţi prin Legea lui Moise. 40 Astfel, luaţi seama să nu vi se întâmple ce se spune în proroci(AQ): 41 ‘Uitaţi-vă, dispreţuitorilor, miraţi-vă şi pieriţi, căci în zilele voastre am să fac o lucrare, pe care n-o veţi crede nicidecum, dacă v-ar istorisi-o cineva’.”
Prigonirea iudeilor
42 Când au ieşit afară, neamurile i-au rugat să le vorbească şi în Sabatul viitor despre aceleaşi lucruri. 43 Şi după ce s-a împrăştiat adunarea, mulţi din iudei şi din prozeliţii evlavioşi au mers după Pavel şi Barnaba, care stăteau de vorbă cu ei şi-i(AR) îndemnau să stăruie în harul(AS) lui Dumnezeu. 44 În Sabatul viitor, aproape toată cetatea s-a adunat ca să audă Cuvântul lui Dumnezeu. 45 Iudeii, când au văzut noroadele, s-au umplut de pizmă, vorbeau împotriva celor spuse(AT) de Pavel şi-l batjocoreau. 46 Dar Pavel şi Barnaba le-au zis cu îndrăzneală: „Cuvântul lui Dumnezeu trebuia(AU) vestit mai întâi vouă, dar(AV), fiindcă voi nu-l primiţi şi singuri vă judecaţi nevrednici de viaţa veşnică, iată că ne întoarcem(AW) spre neamuri. 47 Căci aşa ne-a poruncit Domnul: ‘Te-am(AX) pus ca să fii Lumina neamurilor, ca să duci mântuirea până la marginile pământului’.” 48 Neamurile se bucurau când au auzit lucrul acesta şi preamăreau Cuvântul Domnului. Şi(AY) toţi cei ce erau rânduiţi să capete viaţa veşnică au crezut. 49 Cuvântul Domnului se răspândea în toată ţara. 50 Dar iudeii au întărâtat pe femeile cucernice cu vază şi pe fruntaşii cetăţii, au stârnit(AZ) o prigonire împotriva lui Pavel şi Barnaba şi i-au izgonit din hotarele lor. 51 Pavel(BA) şi Barnaba au scuturat praful de pe picioare împotriva lor şi s-au dus în Iconia, 52 în timp ce ucenicii erau plini(BB) de bucurie şi de Duhul Sfânt.
Pavel în Iconia
14 În Iconia, Pavel şi Barnaba au intrat în sinagoga iudeilor şi au vorbit în aşa fel că o mare mulţime de iudei şi de greci au crezut. 2 Dar iudeii care n-au crezut au întărâtat şi au răzvrătit sufletele neamurilor împotriva fraţilor. 3 Totuşi au rămas destul de multă vreme în Iconia şi vorbeau cu îndrăzneală în Domnul, care(BC) adeverea Cuvântul privitor la harul Său şi îngăduia să se facă semne şi minuni prin mâinile lor. 4 Mulţimea din cetate s-a dezbinat: unii erau cu iudeii, alţii cu apostolii(BD). 5 Neamurile şi iudeii, în învoire cu mai-marii lor, s-au pus în mişcare, ca să-i(BE) batjocorească şi să-i ucidă cu pietre. 6 Pavel şi Barnaba au înţeles lucrul acesta şi au fugit(BF) în cetăţile Licaoniei: Listra şi Derbe şi în ţinutul de primprejur. 7 Şi au propovăduit Evanghelia acolo.
Vindecarea unui olog
8 În(BG) Listra era un om neputincios de picioare, olog din naştere, care nu umblase niciodată. 9 El şedea jos şi asculta pe Pavel când vorbea. Pavel s-a uitat ţintă la el, şi, fiindcă a văzut(BH) că are credinţă ca să fie tămăduit, 10 a zis cu glas tare: „Scoală-te(BI) drept în picioare”. Şi el s-a sculat dintr-o săritură şi a început să umble. 11 La vederea celor făcute de Pavel, noroadele şi-au ridicat glasul şi au zis în limba licaoniană: „Zeii(BJ) s-au pogorât la noi în chip omenesc”. 12 Pe Barnaba îl numeau Jupiter, iar pe Pavel, Mercur, pentru că mânuia cuvântul. 13 Preotul lui Jupiter, al cărui templu era la intrarea cetăţii, a adus tauri şi cununi înaintea porţilor şi voia(BK) să le aducă jertfă, împreună cu noroadele. 14 Apostolii Barnaba şi Pavel, când au auzit lucrul acesta, şi-au(BL) rupt hainele, au sărit în mijlocul norodului şi au strigat: 15 „Oamenilor, de(BM) ce faceţi lucrul acesta? Şi noi suntem(BN) oameni de aceeaşi fire cu voi; noi vă aducem o veste bună, ca să vă întoarceţi de la aceste lucruri(BO) deşarte(BP) la Dumnezeul cel viu, care(BQ) a făcut cerul, pământul şi marea şi tot ce este în ele. 16 El(BR), în veacurile trecute, a lăsat pe toate neamurile să umble pe căile lor, 17 măcar că(BS), drept vorbind, nu s-a lăsat fără mărturie, întrucât v-a făcut bine, v-a trimis(BT) ploi din cer şi timpuri roditoare, v-a dat hrană din belşug şi v-a umplut inimile de bucurie.” 18 Abia au putut să împiedice, cu vorbele acestea, pe noroade, să le aducă jertfă.
Pavel în Derbe şi Antiohia
19 Atunci, au venit pe neaşteptate din(BU) Antiohia şi Iconia nişte iudei, care au aţâţat pe noroade. Aceştia, după ce au împroşcat(BV) pe Pavel cu pietre, l-au târât afară din cetate, crezând că a murit. 20 Când l-au înconjurat însă ucenicii, Pavel s-a sculat şi a intrat în cetate. A doua zi, a plecat cu Barnaba la Derbe. 21 După ce au propovăduit Evanghelia în cetatea aceasta şi(BW) au făcut mulţi ucenici, s-au întors la Listra, la Iconia şi la Antiohia, 22 Întărind sufletele ucenicilor. El îi îndemna(BX) să stăruie în credinţă şi spunea că în Împărăţia lui Dumnezeu trebuie(BY) să intrăm prin multe necazuri. 23 Au(BZ) rânduit prezbiteri în fiecare biserică şi, după ce s-au rugat şi au postit, i-au încredinţat în mâna Domnului, în care crezuseră.
Acts 13:14-14:23
New International Version
Acts 13:14-14:23
New International Version
14 From Perga they went on to Pisidian Antioch.(A) On the Sabbath(B) they entered the synagogue(C) and sat down. 15 After the reading from the Law(D) and the Prophets, the leaders of the synagogue sent word to them, saying, “Brothers, if you have a word of exhortation for the people, please speak.”
16 Standing up, Paul motioned with his hand(E) and said: “Fellow Israelites and you Gentiles who worship God, listen to me! 17 The God of the people of Israel chose our ancestors; he made the people prosper during their stay in Egypt; with mighty power he led them out of that country;(F) 18 for about forty years he endured their conduct[a](G) in the wilderness;(H) 19 and he overthrew seven nations in Canaan,(I) giving their land to his people(J) as their inheritance.(K) 20 All this took about 450 years.
“After this, God gave them judges(L) until the time of Samuel the prophet.(M) 21 Then the people asked for a king,(N) and he gave them Saul(O) son of Kish, of the tribe of Benjamin,(P) who ruled forty years. 22 After removing Saul,(Q) he made David their king.(R) God testified concerning him: ‘I have found David son of Jesse, a man after my own heart;(S) he will do everything I want him to do.’(T)
23 “From this man’s descendants(U) God has brought to Israel the Savior(V) Jesus,(W) as he promised.(X) 24 Before the coming of Jesus, John preached repentance and baptism to all the people of Israel.(Y) 25 As John was completing his work,(Z) he said: ‘Who do you suppose I am? I am not the one you are looking for.(AA) But there is one coming after me whose sandals I am not worthy to untie.’(AB)
26 “Fellow children of Abraham(AC) and you God-fearing Gentiles, it is to us that this message of salvation(AD) has been sent. 27 The people of Jerusalem and their rulers did not recognize Jesus,(AE) yet in condemning him they fulfilled the words of the prophets(AF) that are read every Sabbath. 28 Though they found no proper ground for a death sentence, they asked Pilate to have him executed.(AG) 29 When they had carried out all that was written about him,(AH) they took him down from the cross(AI) and laid him in a tomb.(AJ) 30 But God raised him from the dead,(AK) 31 and for many days he was seen by those who had traveled with him from Galilee to Jerusalem.(AL) They are now his witnesses(AM) to our people.
32 “We tell you the good news:(AN) What God promised our ancestors(AO) 33 he has fulfilled for us, their children, by raising up Jesus.(AP) As it is written in the second Psalm:
34 God raised him from the dead so that he will never be subject to decay. As God has said,
35 So it is also stated elsewhere:
36 “Now when David had served God’s purpose in his own generation, he fell asleep;(AT) he was buried with his ancestors(AU) and his body decayed. 37 But the one whom God raised from the dead(AV) did not see decay.
38 “Therefore, my friends, I want you to know that through Jesus the forgiveness of sins is proclaimed to you.(AW) 39 Through him everyone who believes(AX) is set free from every sin, a justification you were not able to obtain under the law of Moses.(AY) 40 Take care that what the prophets have said does not happen to you:
41 “‘Look, you scoffers,
wonder and perish,
for I am going to do something in your days
that you would never believe,
even if someone told you.’[e]”(AZ)
42 As Paul and Barnabas were leaving the synagogue,(BA) the people invited them to speak further about these things on the next Sabbath. 43 When the congregation was dismissed, many of the Jews and devout converts to Judaism followed Paul and Barnabas, who talked with them and urged them to continue in the grace of God.(BB)
44 On the next Sabbath almost the whole city gathered to hear the word of the Lord. 45 When the Jews saw the crowds, they were filled with jealousy. They began to contradict what Paul was saying(BC) and heaped abuse(BD) on him.
46 Then Paul and Barnabas answered them boldly: “We had to speak the word of God to you first.(BE) Since you reject it and do not consider yourselves worthy of eternal life, we now turn to the Gentiles.(BF) 47 For this is what the Lord has commanded us:
“‘I have made you[f] a light for the Gentiles,(BG)
that you[g] may bring salvation to the ends of the earth.’[h]”(BH)
48 When the Gentiles heard this, they were glad and honored the word of the Lord;(BI) and all who were appointed for eternal life believed.
49 The word of the Lord(BJ) spread through the whole region. 50 But the Jewish leaders incited the God-fearing women of high standing and the leading men of the city. They stirred up persecution against Paul and Barnabas, and expelled them from their region.(BK) 51 So they shook the dust off their feet(BL) as a warning to them and went to Iconium.(BM) 52 And the disciples(BN) were filled with joy and with the Holy Spirit.(BO)
In Iconium
14 At Iconium(BP) Paul and Barnabas went as usual into the Jewish synagogue.(BQ) There they spoke so effectively that a great number(BR) of Jews and Greeks believed. 2 But the Jews who refused to believe stirred up the other Gentiles and poisoned their minds against the brothers.(BS) 3 So Paul and Barnabas spent considerable time there, speaking boldly(BT) for the Lord, who confirmed the message of his grace by enabling them to perform signs and wonders.(BU) 4 The people of the city were divided; some sided with the Jews, others with the apostles.(BV) 5 There was a plot afoot among both Gentiles and Jews,(BW) together with their leaders, to mistreat them and stone them.(BX) 6 But they found out about it and fled(BY) to the Lycaonian cities of Lystra and Derbe and to the surrounding country, 7 where they continued to preach(BZ) the gospel.(CA)
In Lystra and Derbe
8 In Lystra there sat a man who was lame. He had been that way from birth(CB) and had never walked. 9 He listened to Paul as he was speaking. Paul looked directly at him, saw that he had faith to be healed(CC) 10 and called out, “Stand up on your feet!”(CD) At that, the man jumped up and began to walk.(CE)
11 When the crowd saw what Paul had done, they shouted in the Lycaonian language, “The gods have come down to us in human form!”(CF) 12 Barnabas they called Zeus, and Paul they called Hermes because he was the chief speaker.(CG) 13 The priest of Zeus, whose temple was just outside the city, brought bulls and wreaths to the city gates because he and the crowd wanted to offer sacrifices to them.
14 But when the apostles Barnabas and Paul heard of this, they tore their clothes(CH) and rushed out into the crowd, shouting: 15 “Friends, why are you doing this? We too are only human,(CI) like you. We are bringing you good news,(CJ) telling you to turn from these worthless things(CK) to the living God,(CL) who made the heavens and the earth(CM) and the sea and everything in them.(CN) 16 In the past, he let(CO) all nations go their own way.(CP) 17 Yet he has not left himself without testimony:(CQ) He has shown kindness by giving you rain from heaven and crops in their seasons;(CR) he provides you with plenty of food and fills your hearts with joy.”(CS) 18 Even with these words, they had difficulty keeping the crowd from sacrificing to them.
19 Then some Jews(CT) came from Antioch and Iconium(CU) and won the crowd over. They stoned Paul(CV) and dragged him outside the city, thinking he was dead. 20 But after the disciples(CW) had gathered around him, he got up and went back into the city. The next day he and Barnabas left for Derbe.
The Return to Antioch in Syria
21 They preached the gospel(CX) in that city and won a large number(CY) of disciples. Then they returned to Lystra, Iconium(CZ) and Antioch, 22 strengthening the disciples and encouraging them to remain true to the faith.(DA) “We must go through many hardships(DB) to enter the kingdom of God,” they said. 23 Paul and Barnabas appointed elders[i](DC) for them in each church and, with prayer and fasting,(DD) committed them to the Lord,(DE) in whom they had put their trust.
Footnotes
- Acts 13:18 Some manuscripts he cared for them
- Acts 13:33 Psalm 2:7
- Acts 13:34 Isaiah 55:3
- Acts 13:35 Psalm 16:10 (see Septuagint)
- Acts 13:41 Hab. 1:5
- Acts 13:47 The Greek is singular.
- Acts 13:47 The Greek is singular.
- Acts 13:47 Isaiah 49:6
- Acts 14:23 Or Barnabas ordained elders; or Barnabas had elders elected
Nouă Traducere În Limba Română (NTLR)
Nouă Traducere În Limba Română (Holy Bible, New Romanian Translation) Copyright © 2006 by Biblica, Inc.® Used by permission. All rights reserved worldwide.
Cornilescu 1924 - Revised 2010, 2014 (RMNN) 
Copyright of the Cornilescu Bible © 1924 belongs to British and Foreign Bible Society. Copyright © 2010, 2014 of the revised edition in Romanian language belongs to the Interconfessional Bible Society of Romania, with the approval of the British and Foreign Bible Society.
New International Version (NIV) 
Holy Bible, New International Version®, NIV® Copyright ©1973, 1978, 1984, 2011 by Biblica, Inc.® Used by permission. All rights reserved worldwide.
NIV Reverse Interlinear Bible: English to Hebrew and English to Greek. Copyright © 2019 by Zondervan.