2 Corintieni 12
Nouă Traducere În Limba Română
Viziunile şi ţepuşul lui Pavel
12 E nevoie să mă laud, măcar că nu este nimic de câştigat; voi recurge totuşi la vedeniile şi descoperirile Domnului. 2 Cunosc un om în Cristos, care, acum paisprezece ani – dacă era în trup, nu ştiu; dacă era în afara trupului, nu ştiu, Dumnezeu ştie – a fost răpit în al treilea cer. 3 Ştiu că omul acesta – dacă era în trup sau dacă era în afara trupului, nu ştiu, Dumnezeu ştie – 4 a fost răpit în Rai şi a auzit lucruri care nu pot fi exprimate în cuvinte, lucruri care nu-i sunt permise omului să le spună. 5 Cu un astfel de om mă voi lăuda; dar cu mine însumi nu mă voi lăuda decât cu slăbiciunile mele. 6 Însă dacă vreau să mă laud nu voi fi un nebun, pentru că voi spune adevărul; dar nu mă voi lăuda, pentru ca nimeni să nu mă considere mai sus decât ceea ce vede în mine sau aude de la mine, 7 chiar având în vedere caracterul nemaipomenit al acestor descoperiri. De aceea, ca să nu mă îngâmf, mi-a fost dat un ţepuş în carne, un mesager al lui Satan, ca să-mi facă rău şi astfel să nu mă îngâmf. 8 De trei ori I-am cerut Domnului să mi-l ia. 9 Dar El mi-a zis: „Harul Meu îţi este de ajuns, căci puterea Mea este făcută desăvârşită în slăbiciune.“ Aşadar, mă voi lăuda mult mai bucuros cu slăbiciunile mele, pentru ca puterea lui Cristos să poată locui în mine. 10 De aceea, eu sunt mulţumit în slăbiciuni, în insulte, în greutăţi, în persecuţii şi necazuri, de dragul lui Cristos, pentru că atunci când sunt slab, sunt puternic.
Grija lui Pavel pentru corintieni
11 Am ajuns nebun; voi m-aţi forţat! Eu ar fi trebuit să fiu recomandat de voi, căci nu le sunt cu nimic inferior acestor „apostoli minunaţi“,[a] măcar că eu sunt nimic. 12 Semnele care arată că sunt apostol au fost făcute între voi, cu toată răbdarea, atât semne, cât şi fapte puternice şi minuni. 13 Aţi fost trataţi mai rău decât alte biserici prin faptul că numai pentru voi n-am fost niciodată o povară? Iertaţi-mi această nedreptate! 14 Sunt gata să vin la voi pentru a treia oară; şi nu voi fi o povară, pentru că eu nu lucrurile voastre le vreau, ci pe voi. Nu copiii ar trebui să adune pentru părinţi, ci părinţii pentru copii. 15 Voi cheltui bucuros tot ce am şi mă voi da pe mine însumi pentru sufletele voastre. Oare voi fi iubit mai puţin pentru că v-am iubit atât de mult? 16 Să presupunem că n-am pus greutăţi asupra voastră, dar, fiind un om viclean, v-am prins prin înşelare. 17 V-am exploatat prin vreunul dintre cei pe care vi i-am trimis? 18 L-am rugat pe Titus să meargă şi l-am trimis pe fratele cu el. Oare v-a exploatat Titus? N-am umblat noi în acelaşi Duh? N-am călcat noi pe aceleaşi urme?
19 Credeţi că în tot acest timp ne-am apărat pe noi înşine înaintea voastră? Noi vorbim înaintea lui Dumnezeu, în Cristos. Preaiubiţilor, toate lucrurile pe care le facem sunt pentru zidirea voastră. 20 Mă tem că, atunci când voi veni, nu vă voi găsi aşa cum aş vrea să fiţi şi nici voi nu mă veţi găsi aşa cum vreţi. Mi-e teamă că ar putea fi ceartă, invidie, mânii, ambiţii egoiste, calomnii, bârfe, îngâmfări, tulburări. 21 Mă tem că atunci când voi veni din nou, Dumnezeul meu mă va smeri în prezenţa voastră şi mă voi mâhni pentru mulţi care au păcătuit în trecut şi nu s-au pocăit de necurăţia, desfrâul şi depravarea pe care le-au practicat.
Footnotes
- 2 Corintieni 12:11 Lit.: voi, căci nu-mi lipseşte nimic în comparaţie cu aceşti „apostoli minunaţi“,
2 Corinteni 12
Cornilescu 1924 - Revised 2010, 2014
Descoperirile lui Pavel
12 E nevoie să mă laud, măcar că nu este de folos. Voi veni totuşi la vedeniile şi descoperirile Domnului. 2 Cunosc un om în(A) Hristos care, acum paisprezece ani, a fost(B) răpit până în al treilea cer (dacă a fost în trup nu ştiu, dacă a fost fără trup, nu ştiu – Dumnezeu ştie). 3 Şi ştiu că omul acesta (dacă a fost în trup sau fără trup, nu ştiu – Dumnezeu ştie) 4 a fost răpit în rai(C) şi a auzit cuvinte care nu se pot spune şi pe care nu-i este îngăduit unui om să le rostească. 5 Cu un astfel de om mă voi lăuda, dar(D), întrucât mă priveşte pe mine însumi, nu mă voi lăuda decât cu slăbiciunile mele. 6 Chiar dacă aş vrea(E) să mă laud, n-aş fi nebun, căci aş spune adevărul, dar mă feresc, ca să n-aibă nimeni despre mine o părere mai înaltă decât ce vede în mine sau ce aude de la mine. 7 Şi ca să nu mă umflu de mândrie din pricina strălucirii acestor descoperiri, mi-a fost pus un ţepuş(F) în carne, un sol(G) al Satanei, ca să mă pălmuiască şi să mă împiedice să mă îngâmf. 8 De trei(H) ori am rugat pe Domnul să mi-l ia. 9 Şi El mi-a zis: „Harul Meu îţi este de ajuns, căci puterea Mea în slăbiciune este făcută desăvârşită”. Deci mă(I) voi lăuda mult mai bucuros cu slăbiciunile mele, pentru ca puterea lui Hristos să rămână în mine. 10 De aceea simt plăcere(J) în slăbiciuni, în defăimări, în nevoi, în prigoniri, în strâmtorări pentru Hristos, căci(K), când sunt slab, atunci sunt tare.
Slujba lui Pavel
11 Am ajuns nebun(L), voi m-aţi silit. Dar voi trebuia să mă lăudaţi, căci, măcar că nu sunt nimic(M), totuşi cu nimic(N) n-am fost mai prejos de aceşti apostoli aşa de minunaţi. 12 Semnele(O) unui apostol le-aţi avut printre voi în toată răbdarea, prin semne, puteri şi minuni care au fost făcute între voi. 13 În adevăr(P), în ce aţi fost voi puşi mai prejos decât celelalte biserici, afară doar că numai eu(Q) singur nu v-am fost o sarcină? O, iertaţi-mi nedreptatea aceasta(R)!… 14 Iată(S) că sunt gata să vin a treia oară la voi, şi tot nu(T) vă voi fi o sarcină, căci nu caut bunurile voastre, ci pe voi înşivă. Ce-i drept, nu(U) copiii sunt datori să agonisească pentru părinţii lor, ci părinţii pentru copiii lor. 15 Şi eu voi(V) cheltui prea bucuros din ale mele şi mă voi cheltui în totul şi pe mine însumi pentru(W) sufletele voastre. Dacă vă iubesc mai mult, sunt iubit cu atât mai puţin(X)? 16 Fie şi-aşa! Nu(Y) v-am fost sarcină deloc. „Dar”, zic ei, „ca un om isteţ ce sunt, v-am prins prin şiretlic.” 17 Dar(Z) am tras eu oare vreun folos de la voi prin vreunul din aceia pe care i-am trimis la voi? 18 Am(AA) rugat pe Tit să vină să vă vadă şi împreună cu el am trimis şi pe(AB) fratele – a cerut Tit ceva de la voi? N-am fost noi călăuziţi de acelaşi Duh şi n-am călcat noi pe aceleaşi urme? 19 De multă vreme(AC) voi vă închipuiţi că vrem să ne apărăm înaintea voastră! Noi vorbim înaintea(AD) lui Dumnezeu în Hristos şi toate(AE) aceste lucruri le spunem, preaiubiţilor, pentru zidirea voastră. 20 Fiindcă mă tem ca nu cumva, la venirea mea, să vă găsesc aşa cum n-aş vrea să vă găsesc, şi eu(AF) însumi să fiu găsit de voi aşa cum n-aţi vrea. Mă tem să nu găsesc gâlceavă, pizmă, mânii, dezbinări, vorbiri de rău, bârfeli, îngâmfări, tulburări. 21 Mă tem ca, la venirea mea la voi, să(AG) nu mă smerească din nou Dumnezeul meu cu privire la voi şi să trebuiască să plâng pe mulţi din cei ce(AH) au păcătuit mai înainte şi nu s-au pocăit de necurăţia, curvia(AI) şi spurcăciunile pe care le-au făcut.
Nouă Traducere În Limba Română (Holy Bible, New Romanian Translation) Copyright © 2006 by Biblica, Inc.® Used by permission. All rights reserved worldwide.
Copyright of the Cornilescu Bible © 1924 belongs to British and Foreign Bible Society. Copyright © 2010, 2014 of the revised edition in Romanian language belongs to the Interconfessional Bible Society of Romania, with the approval of the British and Foreign Bible Society.
