Add parallel Print Page Options

De aceea, fiindcă nu mai puteam(A) răbda, am(B) socotit mai bine să fim lăsaţi singuri în Atena şi v-am trimis pe Timotei(C), fratele nostru şi slujitorul lui Dumnezeu în Evanghelia lui Hristos, ca să vă întărească şi să vă îmbărbăteze în credinţa voastră, pentru ca(D) nimeni din voi să nu se clatine în aceste necazuri, căci ştiţi singuri că la(E) aceasta suntem rânduiţi. Şi(F) când eram la voi, v-am spus mai dinainte că vom avea să suferim necazuri, ceea ce s-a şi întâmplat, cum bine ştiţi. Astfel, în nerăbdarea(G) mea, am trimis să-mi aducă ştiri despre credinţa voastră de teamă ca(H) nu cumva să vă fi ispitit Ispititorul, şi osteneala(I) noastră să fi fost degeaba. Dar(J) chiar acum a venit Timotei de la voi la noi şi ne-a adus veşti bune despre credinţa şi dragostea voastră, că totdeauna păstraţi o plăcută aducere-aminte despre noi şi că doriţi să ne vedeţi, cum dorim(K) şi noi să vă vedem pe voi. De aceea, fraţilor, în toate strâmtorările şi necazurile noastre, am(L) fost mângâiaţi cu privire la voi prin credinţa voastră. Acum, da, trăim, fiindcă voi staţi(M) tari în Domnul. Cum(N) putem noi oare să mulţumim îndeajuns lui Dumnezeu cu privire la voi, pentru toată bucuria pe care o avem din pricina voastră înaintea Dumnezeului nostru? 10 Zi şi noapte(O) Îl rugăm(P) nespus să(Q) vă putem vedea faţa şi(R) să putem împlini ce mai lipseşte credinţei voastre. 11 Însuşi Dumnezeu, Tatăl nostru, şi Domnul nostru Isus Hristos să(S) ne netezească drumul la voi! 12 Domnul să(T) vă facă să creşteţi tot mai mult în dragoste unii faţă de alţii(U) şi faţă de toţi, cum facem şi noi înşine pentru voi, 13 ca(V) să vi se întărească inimile şi să fie fără prihană în sfinţenie înaintea lui Dumnezeu, Tatăl nostru, la venirea Domnului nostru Isus Hristos împreună cu(W) toţi sfinţii Săi.

De aceea, fiindcă n-am mai putut răbda, am hotărât să rămânem singuri în Atena şi l-am trimis pe Timotei, fratele nostru şi conlucrător cu noi pentru Dumnezeu, în răspândirea Evangheliei lui Cristos, ca să vă întărească şi să vă încurajeze în credinţa voastră, pentru ca nimeni să nu se clatine în aceste necazuri. Căci ştiţi că la aceasta suntem destinaţi. Când eram la voi v-am spus dinainte că urmează să fim asupriţi, aşa cum s-a şi întâmplat, după cum bine ştiţi. De aceea, când n-am mai putut răbda, l-am trimis ca să afle despre credinţa voastră, ca nu cumva ispititorul să vă fi ispitit, şi osteneala noastră să fi fost în zadar.

Însă Timotei a venit chiar acum de la voi şi ne-a adus veşti bune despre credinţa şi dragostea voastră. Ne-a spus că întotdeauna vă amintiţi cu plăcere de noi şi că doriţi să ne vedeţi, aşa cum şi noi dorim să vă vedem. De aceea, în toate strâmtorările şi necazurile noastre, am fost încurajaţi, fraţilor, cu privire la voi, datorită credinţei voastre. Acum trăim într-adevăr, fiindcă voi rămâneţi fermi în Domnul. Cum putem să-I mulţumim îndeajuns lui Dumnezeu cu privire la voi pentru toată bucuria pe care o simţim datorită vouă, înaintea Dumnezeului nostru? 10 Zi şi noapte ne rugăm cu ardoare să vă putem vedea din nou şi să aducem ceea ce lipseşte credinţei voastre.

11 Fie ca Însuşi Dumnezeu, Tatăl nostru, şi Domnul nostru Isus să ne netezească calea spre voi! 12 Domnul să facă să crească şi să se reverse dragostea voastră unii faţă de alţii şi faţă de toţi, aşa cum facem şi noi faţă de voi! 13 El să vă întărească inimile în sfinţenie, ca să fiţi fără pată înaintea lui Dumnezeu, Tatăl nostru, la venirea Domnului nostru Isus cu toţi sfinţii Lui!