²⁹ „Ai văzut cum s-a smerit Ahab înaintea Mea? Pentru că s-a smerit înaintea Mea, nu voi aduce nenorocirea în timpul vieţii lui, ci în timpul vieţii^(A) fiului său voi aduce nenorocirea casei lui!”

⁶ Căpeteniile lui Israel şi împăratul s-au smerit^(A) şi au zis: „Domnul este^(B) drept!” ⁷ Şi, dacă a văzut Domnul că s-au smerit, cuvântul Domnului a^(C) vorbit astfel lui Şemaia: „S-au smerit, nu-i voi nimici, nu voi zăbovi să le vin în ajutor şi mânia Mea nu va veni asupra Ierusalimului prin Şişac,

¹² Pentru că Roboam se smerise, Domnul Şi-a abătut mânia de la el şi nu l-a nimicit de tot. Şi tot mai era ceva bun în Iuda.

²⁶ Atunci, Ezechia^(A) s-a smerit din mândria lui, împreună cu locuitorii Ierusalimului, şi mânia Domnului n-a venit peste ei în timpul^(B) vieţii lui Ezechia.

¹² Când a fost la strâmtorare, s-a rugat Domnului, Dumnezeului lui, şi s-a smerit^(A) adânc înaintea Dumnezeului părinţilor săi. ¹³ I-a făcut rugăciuni, şi Domnul, lăsându-Se înduplecat, i-a^(B) ascultat cererile şi l-a adus înapoi la Ierusalim, în împărăţia lui. Şi Manase a cunoscut^(C) că Domnul este Dumnezeu.