Add parallel Print Page Options

Tek xetak ri setenta achiˈaˈ chutzijoxic ri ruchˈabel ri Dios

10  Y tek banatajnek chic cˈa ronojel riˈ, ri Ajaf Jesús xeruchaˈ cˈa nicˈaj chic achiˈaˈ riche (rixin) chi yesamej riqˈui; y can ye setenta cˈa achiˈaˈ ri xeruchaˈ, riche (rixin) chi xerutek el chi ye cacaˈ. Xerutek ri pa tak tinamit y pa tak nicˈaj chic lugar ri acuchi (achique) cˈo chi xtapon wi Riyaˈ. Y ri Jesús xubij cˈa chique ri achiˈaˈ ri xeruchaˈ: Can kitzij wi chi ri samaj riche (rixin) chi nitzijox ri ruchˈabel ri Dios, sibilaj nim; yecˈa ri yetzijon ri chˈabel riˈ xa ma ye qˈuiy ta oc. Rumariˈ can ticˈutuj cˈa chare ri Rajaf ri samaj, chi querutakaˈ pe qˈuiy samajelaˈ chiquicojol ri winek ri rajawaxic chi niquicˈaxaj ri ruchˈabel. Y wacami quixbiyin cˈa. Y riyix iwetaman chi xa yix achiˈel tak carneˈl ri yixbeka chiquicojol ri winek ri ye achiˈel utiwaˈ (coyotes). Y man cˈa ticˈuaj ta yabel irajil, ni man cˈa ticˈuaj ta yaˈl, y man cˈa ticˈuaj ta chukaˈ jun chic cˈulaj ixajab. Ni ma quixpaˈeˈ ta pa tak bey riche (rixin) chi yeˈiyalaˈ ca rutzil tak quiwech ri winek. Xa jic (choj) quixbiyin cˈa acuchi (achique) cˈo chi yixapon wi. Y tek yixapon cˈa pa jun jay, ri nabey cˈo chi niben, ya ri yeˈiyalaˈ rutzil quiwech ri winek. Y nibij cˈa chique: Ya ta cˈa ri uxlanibel cˈuˈx riche (rixin) ri Dios ri xticˈojeˈ iwuqˈui chupan re jay reˈ, quixchaˈ chique. Y wi chiriˈ chupan ri jay riˈ, cˈo jun winek riqˈui quicoten xquixrucˈul, ri uxlanibel cˈuˈx riche (rixin) ri Dios xticˈojeˈ ca riqˈui. Yacˈa ri winek ri xa ma xquixrucˈul ta, ri uxlanibel cˈuˈx ma xticˈojeˈ ta ca riqˈui, xa xtitzolin pe iwuqˈui riyix. Riyix can quixcˈojeˈ cˈa ka chupan ri jay ri yixapon wi ri jabel icˈulic niquiben, titijaˈ y tikumuˈ ri xtiquisipaj chiwe. Ruma ri samajel can rucˈamon wi chi nitoj ruma ri samaj ri nuben. Y man cˈa tijalalaˈ ta ri jay ri acuchi (achique) yixcˈojeˈ wi. Xa can acuchi (achique) yixapon wi nabey mul, chiriˈ quixcˈojeˈ wi ka. Y queriˈ chukaˈ tibanaˈ tek yixapon xabachique tinamit y jabel icˈulic niban. Can titijaˈ cˈa ronojel ri nisipex chiwe. Queˈicˈachojsaj cˈa chukaˈ ri yawaˈiˈ ri yecˈo chiriˈ, y tibij cˈa chique: Xa nakaj chic cˈa cˈo wi ri rajawaren ri Dios iwuqˈui. 10 Yacˈa tek yixapon pa jun tinamit ri xa ma utz ta icˈulic niban, quixel cˈa el ri pa tak bey riche (rixin) ri tinamit y tibij cˈa chique ri winek: 11 Ri pokolaj riche (rixin) re tinamit reˈ ri cˈo el chikaken, nikatotaj (nikaquiraj) ca chiwech, riche (rixin) chi queriˈ tiwetamaj chi ma utz ta ri xiben chi ma xojicˈul ta. Y tiwetamaj ca chukaˈ chi ri rajawaren ri Dios xa nakaj chic cˈo wi iwuqˈui, quixchaˈ chique. 12 Y ri Jesús xubij chukaˈ el chique: Tek xtapon ri kˈij tek ri Dios xtukˈet tzij, ri winek quiche (quixin) ri tinamit ri ma xtiquicˈul ta ri ruchˈabel ri Dios ri nibij riyix chique, más cˈa xtikˈax ruwiˈ ri rucˈayewal ri xtika pa quiwiˈ riyeˈ, que chuwech ri tinamit Sodoma.

Tek ri Jesús xubij chi juyiˈ oc quiwech ri tinamit ri ma xtitzolin ta pe quicˈuˈx

13 Rumariˈ juyiˈ oc iwech riyix ri yixcˈo pa tinamit Corazín, y juyiˈ oc chukaˈ iwech riyix ri yixcˈo pa tinamit Betsaida, ruma sibilaj qˈuiy milagros xeban chiwech y ma xinimaj ta ri ruchˈabel ri Dios. Ruma xa ta ya ri pa tinamit Tiro y pa tinamit Sidón ri xeban ta wi ri milagros riˈ, ri winek aj chiriˈ xtzolin yan ta pe quicˈuˈx riqˈui ri Dios, y quicusalon ta chic quitziak riche (rixin) bis, y quiyalon ta chic chaj chiquij, riche (rixin) chi queriˈ nikˈalajin chi yebison ruma sibilaj qˈuiy quimac ri ye quibanalon. 14 Yacˈa tek xtapon ri kˈij tek xtikˈat tzij pa ruwiˈ re ruwachˈulef, yix cˈa riyix ri yixcˈo pa Corazín y ri yixcˈo pa Betsaida ri más xtikˈax ruwiˈ ri rucˈayewal ri xtika pan iwiˈ, que chiquiwech ri aj Tiro y ri aj Sidón. 15 Y riyix ri yixcˈo pa tinamit Capernaum can nichˈob chi yixbe chilaˈ chicaj riqˈui ri Dios y xtinimirisex ikˈij. Pero xa ma que ta riˈ. Xa xtikasex ikˈij, ruma xa cˈa chupan ri lugar riche (rixin) ri tijoj pokonal xquixbeka wi.

16 Y achique cˈa winek ri xquixrucˈul jabel riche (rixin) chi nracˈaxaj ri ruchˈabel ri Dios, can yin cˈa chukaˈ riyin ri yirucˈul. Y achique cˈa chukaˈ ri xquixetzelan ruma ri ruchˈabel ri Dios, can yin cˈa chukaˈ riyin ri yiretzelaj. Y ri netzelan wuche (wixin) riyin, can ya chukaˈ ri Dios ri yin takayon pe ri nretzelaj, xchaˈ cˈa el ri Jesús chique ri setenta achiˈaˈ ri xeruchaˈ.

Tek xetzolin pe ri setenta achiˈaˈ ri xetak chutzijoxic ri ruchˈabel ri Dios

17 Y tek xetzolin cˈa pe ri setenta achiˈaˈ riˈ chare ri samaj ri bin el chique y xeˈoka riqˈui ri Jesús, sibilaj yequicot, y xquibij cˈa chare: Ajaf, ri itzel tak espíritu can xeniman chukaˈ chake tek pan abiˈ riyit xojchˈo wi chique.

18 Y ri Jesús xubij chique: Jaˈ (je), can kitzij wi ri nibij. Ruma riyin can xintzˈet chi ri Satanás xunaˈ yan chi xchˈacatej, ruma can achiˈel nuben ri kˈakˈ riche (rixin) ri coklajay chicaj, queriˈ xuben riyaˈ tek xtzak pe. 19 Riyin can nyaˈon kˈatbel tzij chiwe riche (rixin) chi yeˈipalbej cumatz y alacrán (kˈasnaˈj) y riche (rixin) chukaˈ chi yixchˈacon chrij ri ruchukˈaˈ ri itzel winek, y majun achique ta ri xticˈulwachij. 20 Yacˈa riyix ma quixquicot ta xaxu (xaxe wi) ruma chi ri itzel tak espíritu yixquinimaj. Más quixquicot pa tak iwánima ruma can tzˈibatal ri ibiˈ chilaˈ chicaj riqˈui ri Dios.

Ri Jesús ri Cˈajolaxel can nuyaˈ wi cˈa rukˈij ri Tataˈixel

21 Y can yacˈa hora riˈ, ri Jesús xquicot ránima ruma ri Lokˈolaj Espíritu. Y xubij: Nyaˈ akˈij Nataˈ Dios, riyit ri can yit Rajaf ri caj y re ruwachˈulef, ruma ma xakˈalajsaj ta ri lokˈolaj achˈabel chiquiwech ri winek ri can niquinaˈ chi sibilaj qˈuiy quinaˈoj y qˈuiy quetaman. Y xa chiquiwech ri winek ri ma qˈuiy ta quetaman ri xa ye achiˈel tak acˈalaˈ, xa chiquiwech riyeˈ xakˈalajsaj wi re lokˈolaj achˈabel reˈ. Can que wi cˈa riˈ Nataˈ Dios, ruma chi queriˈ ri araybel riyit, xchaˈ ri Jesús pa ruˈoración.

22 Y cˈacˈariˈ tek Riyaˈ xubij: Ri Nataˈ Dios can ronojel cosas rujachon pa nukˈaˈ. Y majun chic cˈa etamayon ta yin achique riyin, xaxu (xaxe) wi ri Nataˈ ri etamayon. Y majun chukaˈ etamayon ta achique riˈ ri Nataˈ, xaxu (xaxe) wi riyin ri Rucˈajol ri etamayon, y ri winek ri achoj chare xtinwajoˈ xtinkˈalajsaj wi riyin, xtretamaj achique cˈa riˈ ri Nataˈ.

23 Yacˈariˈ tek ri Jesús xerutzuˈ ri rudiscípulos y xaxu (xaxe wi) chique riyeˈ xubij wi: Jabel ruwaˈikˈij riyix, ruma re yixtajin chutzˈetic riqˈui ri runakˈ tak iwech. Y chukaˈ can jabel ruwaquikˈij ri nicˈaj chic winek ri yetzˈeto ronojel reˈ. 24 Y can nbij cˈa chiwe, chi ye qˈuiy chique ri profetas ri xekˈalajsan ri ruchˈabel ri Dios y ri reyes ri xecˈojeˈ ojer ca, sibilaj xcajoˈ chi xquitzˈet ta ri nitzˈet riyix wacami, y xa ma xquitzˈet ta el. Can sibilaj chukaˈ xcajoˈ chi xquicˈaxaj ta ri niwacˈaxaj riyix re wacami, y xa ma xquicˈaxaj ta el, xchaˈ ri Jesús.

Jun cˈambel tzij chrij jun utzilaj achi aj Samaria

25 Y cˈo cˈa jun achi ri nikˈaxan ri nubij ri ley chiquiwech ri winek ri xbeyacatej pe y xbechˈo riqˈui ri Jesús, y ruma chi nrajoˈ nutojtobej ri Jesús, xubij cˈa chare: Tijonel, ¿achique ri rajawaxic chi nben riyin riche (rixin) chi ntoc ta wuche (wixin) ri cˈaslen riche (rixin) xtibe kˈij xtibe sek? xchaˈ.

26 Ri Jesús xubij chare: ¿Achique cˈa ri nubij chupan ri ley ri xuyaˈ ri Dios chare ri Moisés? ¿Y achique nikˈax chawech riyit?

27 Y ri achi ri nikˈaxan ri nubij ri ley xubij chare ri Jesús: Ri ley nubij chi tawajoˈ ri Dios ri Awajaf. Tawajoˈ riqˈui ronojel awánima. Tawajoˈ chupan ronojel ri acˈaslen, riqˈui ronojel awuchukˈaˈ, y riqˈui chukaˈ ri anojibal. Y can achiˈel nawajoˈ ka awiˈ riyit, can queriˈ chukaˈ queˈawajoˈ ri awucˈ awachˈalal.

28 Y yacˈariˈ tek ri Jesús xubij chare ri achi ri nikˈaxan ri nubij ri ley: Can kitzij wi ri xabij. Wacami cˈa, wi xtaben ronojel reˈ, xtoc cˈa awuche (awixin) ri cˈaslen riche (rixin) xtibe kˈij xtibe sek, xchaˈ ri Jesús chare.

29 Yacˈa ri achi riˈ ri nikˈaxan ri nubij ri ley can xrajoˈ chi nitzˈetetej chi achiˈel xa majun rumac. Rumariˈ xucˈutuj cˈa chare ri Jesús: ¿Achique cˈa riˈ ri wucˈ wachˈalal ri rucˈamon chi yenwajoˈ ri achiˈel nwajoˈ ka wiˈ riyin? xchaˈ.

30 Y ri Jesús can yacˈariˈ xutzijoj jun cˈambel tzij chare ri achi ri nikˈaxan ri nubij ri ley: Cˈo cˈa jun achi ri elenak pe ri pa tinamit Jerusalem y xulan ka riche (rixin) chi nibe ka cˈa pa tinamit Jericó. Pero ri achi riˈ xebeˈel pe alekˈomaˈ chrij pa bey, y ri alekˈomaˈ riˈ ronojel xquelesaj el chare. Hasta ri rutziak ri rucusan ri achi xquelesaj el chrij. Y sibilaj xquisoc ca ruma sibilaj xquichˈey ca. Ri achi riˈ xpuneˈ cˈa ca ri chiriˈ pa bey y xa jubaˈ ma nicom. 31 Y cˈo cˈa jun sacerdote ri petenak chukaˈ chupan ri bey riˈ. Y tek ri sacerdote riˈ xutzˈet chi punul ri achi ri chiriˈ pa bey, xu (xe wi) xutzuˈ ca y xa choj xkˈax el. 32 Y queriˈ chukaˈ jun achi levita, ri yetoˈo quiche (quixin) ri sacerdotes ri pa rachoch ri Dios, petenak chukaˈ chupan ri bey riˈ. Y tek ri levita riˈ xapon chupan ri lugar riˈ, xutzˈet chukaˈ chi ri achi punul pa bey, y can achiˈel xuben ri sacerdote can queriˈ chukaˈ xuben riyaˈ. Xu (xe wi) xutzuˈ ca, y xa choj xkˈax el. 33 Pero cˈo cˈa jun achi aj Samaria ri petenak chukaˈ chupan ri bey riˈ, y cˈo cˈa chi nikˈax riqˈui ri achi punul ca pa bey, ri achi ri chˈayon ca cuma alekˈomaˈ. Y tek ri aj Samaria xutzˈet ri achi punul pa bey, sibilaj cˈa xujoyowaj ruwech ruma ri rucˈulwachin ca. 34 Rumariˈ ri aj Samaria riˈ xjel apo riqˈui ri achi punul pa bey, xutzˈet achique rubanon. Y xerakˈomalaˈ ruwech ri rusocotajic ri achi riqˈui aceite olivo y riqˈui vino, xerupislaˈ cˈa chukaˈ ri socotajic riqˈui tziek. Y cˈo ruquiej rucˈamom pe ri achi aj Samaria, chrij riˈ xuyaˈ wi el ri achi socotajnek y xucˈuaj cˈa pa jun posada. Y xuchajij cˈa ri jun akˈaˈ riˈ. 35 Pa rucaˈn kˈij tek ri aj Samaria nuchop yan chic el ri rubey, riyaˈ xrelesaj caˈiˈ puek ri nibix denario chare y xuyaˈ ca chare ri rajaf ri posada, y xubij chare: Tawilij y tawakˈomaj re jun achi reˈ. Y tek xquitzolin pe, xtintoj cˈa chawe ri nicˈaj chic ri xtasech chrij. 36 Rumacˈariˈ, chawech riyit, ¿achique cˈa chique ri ye oxiˈ achiˈaˈ ri can achiˈel nrajoˈ ka riˈ riyaˈ, can queriˈ chukaˈ xrajoˈ ri achi ri xka pa quikˈaˈ alekˈomaˈ? xchaˈ ri Jesús chare ri achi ri nikˈaxan ri nubij ri ley.

37 Y ri achi ri nikˈaxan ri nubij ri ley xubij: Ya ri achi ri xjoyowan ruwech, xchaˈ. Y ri Jesús xubij cˈa chare ri achi ri nikˈaxan ri nubij ri ley: Wacami cabiyin cˈa y tabanaˈ achiˈel xuben ri achi aj Samaria, xchaˈ chare.

Tek ri Jesús xapon chiquitzˈetic ri Marta y ri María

38 Y ri Jesús xuchop chic cˈa rubey y xapon pa jun aldea. Y chiriˈ chupan ri aldea riˈ cˈo cˈa jun ixok ri Marta rubiˈ, y riyaˈ xucˈul apo ri Jesús pa rachoch. 39 Ri ixok cˈa riˈ cˈo cˈa jun rachˈalal María rubiˈ. Y ri María riˈ xtzˈuyeˈ cˈa chraken ka ri Jesús, riche (rixin) chi queriˈ nracˈaxaj ri ruchˈabel ri Dios ri nutzijoj ri Jesús. 40 Yacˈa ri Marta xa ma que ta riˈ xuben. Riyaˈ xa chˈujernek cˈa chubanic ri rusamaj. Rumacˈariˈ ri Marta xapon riqˈui ri Jesús y xubij chare: Ajaf, ¿chak utz chawe chi ri María nuyon riyin yin ruyaˈon ca chuwech re samaj? Tabij cˈa jubaˈ chare chi quirutoˈ, xchaˈ.

41 Pero ri Ajaf Jesús xubij chare: Marta, Marta, riyit qˈuiy ri nachˈob, y sachnek acˈuˈx ruma qˈuiy ri cˈo chi naben. 42 Pero xaxu (xaxe wi) cˈa jun ri más rajawaxic y más utz, y yacˈariˈ ri xuchaˈ ri María. Y ri xuchaˈ riyaˈ, majun xtelesan ta chare.