Marcu 3

Cornilescu 1924 - Revised 2010, 2014

Omul cu mâna uscată

3 Isus a^(A) intrat din nou în sinagogă. Acolo se afla un om cu mâna uscată. ² Ei pândeau pe Isus să vadă dacă-l va vindeca în ziua Sabatului, ca să-L poată învinui. ³ Şi Isus a zis omului care avea mâna uscată: „Scoală-te şi stai la mijloc!” ⁴ Apoi le-a zis: „Este îngăduit în ziua Sabatului să faci bine sau să faci rău? Să scapi viaţa cuiva sau s-o pierzi?” Dar ei tăceau. ⁵ Atunci, rotindu-Şi privirile cu mânie peste ei şi mâhnit de împietrirea inimii lor, a zis omului: „Întinde-ţi mâna!” El a întins-o, şi mâna i s-a făcut sănătoasă. ⁶ Fariseii^(B) au ieşit afară şi s-au sfătuit îndată cu irodianii^(C) cum să-L piardă.

Isus vindecă pe bolnavi

⁷ Isus S-a dus cu ucenicii Săi la mare. După El a mers o mare mulţime de oameni din Galileea; şi^(D) o mare mulţime de oameni din Iudeea, ⁸ din Ierusalim, din Idumeea, de dincolo de Iordan şi dimprejurul Tirului şi Sidonului, când a auzit tot ce făcea, a venit la El. ⁹ Isus a poruncit ucenicilor să-I ţină la îndemână o corăbioară, ca să nu fie îmbulzit de norod. ¹⁰ Căci El vindeca pe mulţi şi, de aceea, toţi cei ce aveau boli se înghesuiau spre El ca să se atingă de El. ¹¹ Duhurile^(E) necurate, când Îl vedeau, cădeau la pământ înaintea Lui şi strigau: „Tu^(F) eşti Fiul lui Dumnezeu”. ¹² Dar El le poruncea îndată cu tot dinadinsul să nu-L facă cunoscut.

Alegerea celor doisprezece apostoli

¹³ În urmă^(G), Isus S-a suit pe munte, a chemat la El pe cine a vrut şi ei au venit la El. ¹⁴ A rânduit dintre ei doisprezece, ca să-i aibă cu Sine şi să-i trimită să propovăduiască. ¹⁵ Le-a dat şi putere să vindece bolile şi să scoată dracii. ¹⁶ Iată cei doisprezece pe care i-a rânduit: Simon, căruia i-a^(H) pus numele Petru; ¹⁷ Iacov, fiul lui Zebedei, şi Ioan, fratele lui Iacov, cărora le-a pus numele Boanerghes, care, tălmăcit, înseamnă: „Fiii tunetului”; ¹⁸ Andrei; Filip; Bartolomeu; Matei; Toma; Iacov, fiul lui Alfeu; Tadeu; Simon Canaanitul ¹⁹ şi Iuda Iscarioteanul, care L-a şi vândut.

Păcatul împotriva Duhului Sfânt

²⁰ Au venit în casă şi s-a adunat din nou norodul, aşa că^(I) nu puteau nici măcar să prânzească. ²¹ Rudele lui Isus, când au auzit cele ce se petreceau, au venit să pună mâna pe El. Căci^(J) ziceau: „Şi-a ieşit din minţi”. ²² Şi cărturarii, care se pogorâseră din Ierusalim, ziceau: „Este^(K) stăpânit de Beelzebul; scoate dracii cu ajutorul domnului dracilor”. ²³ Isus^(L) i-a chemat la El şi le-a zis în pilde: „Cum poate Satana să scoată afară pe Satana? ²⁴ Dacă o împărăţie este dezbinată împotriva ei însăşi, împărăţia aceea nu poate dăinui. ²⁵ Şi dacă o casă este dezbinată împotriva ei însăşi, casa aceea nu poate dăinui. ²⁶ Tot astfel, dacă Satana se răscoală împotriva lui însuşi, este dezbinat şi nu poate dăinui, ci s-a isprăvit cu el. ²⁷ Nimeni^(M) nu poate să intre în casa unui om tare şi să-i jefuiască gospodăria, decât dacă a legat mai întâi pe omul acela tare; numai atunci îi va jefui casa. ²⁸ Adevărat^(N) vă spun că toate păcatele şi toate hulele pe care le vor rosti oamenii li se vor ierta, ²⁹ dar oricine va huli împotriva Duhului Sfânt nu va căpăta iertare în veac, ci este vinovat de un păcat veşnic.” ³⁰ Aceasta, pentru că ei ziceau: „Are un duh necurat”.

Mama şi fraţii lui Isus

³¹ Atunci^(O) au venit mama şi fraţii Lui şi, stând afară, au trimis să-L cheme. ³² Mulţimea şedea în jurul Lui, când I-au spus: „Iată că mama Ta şi fraţii Tăi sunt afară şi Te caută”. ³³ El a răspuns: „Cine sunt mama Mea şi fraţii Mei?” ³⁴ Apoi, aruncându-Şi privirile peste cei ce şedeau împrejurul Lui: „Iată”, a zis El, „mama Mea şi fraţii Mei! ³⁵ Căci oricine face voia lui Dumnezeu, acela Îmi este frate, soră şi mamă.”