Add parallel Print Page Options

Răutatea oamenilor din Ghibea din Beniamin

19 Pe vremea când(A) nu era împărat în Israel, un levit care locuia la marginea muntelui lui Efraim şi-a luat ca ţiitoare o femeie din Betleemul lui Iuda. Ţiitoarea nu i-a fost credincioasă şi l-a părăsit ca să se ducă în casa tatălui ei, în Betleemul(B) lui Iuda, unde a rămas timp de patru luni. Bărbatul ei s-a sculat şi s-a dus la ea, ca să-i vorbească inimii şi s-o aducă înapoi. Avea cu el pe sluga lui şi doi măgari. Ea l-a adus în casa tatălui ei şi, când l-a văzut, tatăl femeii aceleia tinere l-a primit cu bucurie. Socrul său, tatăl femeii aceleia tinere, l-a ţinut la el trei zile. Au mâncat şi au băut şi au rămas noaptea acolo. A patra zi, s-au sculat dis-de-dimineaţă şi levitul se pregătea să plece. Dar tatăl tinerei femei a zis ginerelui său: „Ia o bucată de pâine, ca să prinzi la inimă(C), şi apoi veţi pleca”. Şi au şezut de au mâncat şi au băut amândoi. Apoi, tatăl tinerei femei a zis bărbatului: „Hotărăşte-te dar să rămâi aici la noapte şi să ţi se veselească inima.” Bărbatul se scula să plece, dar, în urma stăruinţelor socrului său, a rămas acolo şi noaptea aceea. În ziua a cincea, s-a sculat dis-de-dimineaţă să plece. Atunci, tatăl tinerei femei a zis: „Întăreşte-ţi mai întâi inima, te rog, şi rămâi până ce se va pleca ziua spre seară”. Şi au mâncat amândoi. Bărbatul se scula să plece, cu ţiitoarea şi sluga lui, dar socrul său, tatăl tinerei femei, i-a zis: „Iată că ziua a trecut, e târziu, rămâi dar peste noapte aici; iată că ziua se pleacă spre noapte, rămâi aici peste noapte şi să ţi se veselească inima; mâine vă veţi scula dis-de-dimineaţă ca să porniţi la drum şi te vei duce la cortul tău”. 10 Bărbatul n-a vrut să mai rămână şi în noaptea aceea, ci s-a sculat şi a plecat. A ajuns până în faţa Iebusului(D), adică Ierusalimul, cu cei doi măgari înşeuaţi şi cu ţiitoarea lui. 11 Când s-au apropiat de Iebus, ziua se plecase mult spre seară. Sluga a zis atunci stăpânului său: „Haidem să ne îndreptăm spre cetatea(E) aceasta a iebusiţilor şi să rămânem în ea peste noapte”. 12 Stăpânul său i-a răspuns: „Nu putem să intrăm într-o cetate străină, unde nu sunt copii de ai lui Israel, ci să mergem până la(F) Ghibea”. 13 A mai zis slugii sale: „Haidem să ne apropiem de unul din locurile acestea, Ghibea sau Rama(G), şi să rămânem acolo peste noapte”. 14 Au mers mai departe şi apunea soarele când s-au apropiat de Ghibea, care este a lui Beniamin. 15 S-au îndreptat într-acolo ca să se ducă să rămână peste noapte în Ghibea. Levitul a intrat şi s-a oprit în piaţa cetăţii. Nu s-a găsit nimeni care să-i(H) primească în casă să rămână peste noapte. 16 Şi iată că un bătrân se întorcea seara de la munca(I) câmpului; omul acesta era din muntele lui Efraim, locuia pentru o vreme la Ghibea, şi oamenii din locul acela erau beniamiţi. 17 El a ridicat ochii şi a văzut pe călător în piaţa cetăţii. Şi bătrânul i-a zis: „Încotro mergi şi de unde vii?” 18 El i-a răspuns: „Venim din Betleemul lui Iuda şi mergem până la marginea muntelui lui Efraim, de unde sunt. Mă dusesem la Betleemul lui Iuda şi acum mă duc la(J) Casa Domnului. Dar nu se găseşte nimeni să mă primească în casă. 19 Avem însă paie şi nutreţ pentru măgarii noştri; avem şi pâine şi vin pentru mine, pentru roaba ta şi pentru băiatul care este cu robii tăi. Nu ducem lipsă de nimic”. 20 Bătrânul a zis: „Pacea să fie(K) cu tine! Toate nevoile tale le iau asupra mea, numai(L) să nu rămâi în piaţă peste noapte.” 21 L-a(M) dus în casa lui şi a dat nutreţ măgarilor. Călătorii(N) şi-au spălat picioarele, apoi au mâncat şi au băut. 22 Pe când se veseleau ei, iată că oamenii(O) din cetate, nişte fii ai lui Belial(P), oameni stricaţi, au înconjurat casa, au bătut la poartă şi au zis bătrânului, stăpânul casei: „Scoate(Q) pe omul acela care a intrat la tine, ca să ne împreunăm cu el”. 23 Stăpânul(R) casei a ieşit la ei şi le-a zis: „Nu, fraţilor, vă rog să nu faceţi un lucru aşa de rău, fiindcă omul acesta a intrat în casa mea, nu săvârşiţi(S) mişelia aceasta. 24 Iată(T) că am o fată fecioară şi omul acesta are o ţiitoare; vi le voi aduce afară: necinstiţi-le(U) şi faceţi-le ce vă va plăcea. Dar nu săvârşiţi cu omul acesta o faptă aşa de nelegiuită”. 25 Oamenii aceia n-au vrut să-l asculte. Atunci, omul şi-a luat ţiitoarea şi le-a adus-o afară. Ei s-au împreunat(V) cu ea şi şi-au bătut joc de ea toată noaptea, până dimineaţa, şi i-au dat drumul când se lumina de ziuă. 26 Către ziuă, femeia aceasta a venit şi a căzut la uşa casei omului la care era bărbatul ei şi a rămas acolo până la ziuă. 27 Şi dimineaţa, bărbatul ei s-a sculat, a deschis uşa casei şi a ieşit ca să-şi urmeze drumul mai departe. Dar iată că femeia, ţiitoarea lui, era întinsă la uşa casei, cu mâinile pe prag. 28 El i-a zis: „Scoală-te şi haidem să mergem!” Ea n-a(W) răspuns. Atunci, bărbatul a pus-o pe măgar şi a plecat acasă. 29 Când a ajuns acasă, a luat un cuţit, a apucat pe ţiitoarea lui şi a(X) tăiat-o mădular cu mădular în douăsprezece bucăţi, pe care le-a trimis în tot ţinutul lui Israel. 30 Toţi cei ce au văzut lucrul acesta au zis: „Niciodată nu s-a întâmplat şi nu s-a văzut aşa ceva, de când s-au suit copiii lui Israel din Egipt până în ziua de azi; luaţi aminte dar la lucrul aceasta, sfătuiţi-vă(Y) şi vorbiţi!”