Add parallel Print Page Options

Ri nabey trato ri xuben ri Dios quiqˈui ri katiˈt kamamaˈ xubij chique ri achique rubanic cˈo chi niquiben riche (rixin) chi niquiyaˈ rukˈij ri Dios, y xubij chukaˈ chi tiban jun rachoch ri Dios re waweˈ chuwech re ruwachˈulef. Y ri rachoch ri Dios riˈ, caˈiˈ cˈa rupan xban chare. Chupan cˈa ri nabey rupan jay chiriˈ cˈo wi ri lámpara y cˈo chukaˈ jun mesa. Y pa ruwiˈ ri mesa riˈ yecˈo wi ri lokˈolaj tak caxlan wey. Y ri nabey rupan jay riˈ nibix cˈa Lokˈolaj lugar chare. Y ri rucaˈn rupan jay ri cˈo apo chrij ri tziek ri achoj riqˈui jachon wi ri rupan rachoch ri Dios, yacˈariˈ ri nibix ri nimalaj Lokˈolaj lugar chare, ruma ya lugar riˈ ri más nim rukˈij. Y chupan ri nimalaj Lokˈolaj lugar riˈ cˈo jun altar riche (rixin) chi niporox pon pa ruwiˈ, y kˈanapuek ronojel rij. Cˈo cˈa chukaˈ ri cáxa riche (rixin) ri rutrato ri Dios. Y ri cáxa riˈ kˈanapuek ronojel rij y queriˈ chukaˈ ri rupan. Chupan cˈa ri cáxa cˈo jun lek banon riqˈui kˈanapuek y chupan ri lek cˈo jubaˈ maná, ri wey ri xka pe chilaˈ chicaj. Y chupan ri cáxa riˈ cˈo chukaˈ ri ruchˈameˈy ri Aarón, ri xjotayin chic pe. Y chukaˈ cˈo ri tzˈalan tak abej ri tzˈibatal wi ca ri trato ri xuben ri Dios quiqˈui ri katiˈt kamamaˈ. Y cˈo cˈa caˈiˈ quiwachbel ángeles ri nibix querubín chique quiricˈon cˈa quixicˈ pa ruwiˈ ri cáxa. Ri ángeles riˈ niquikˈalajsaj cˈa chi chiriˈ cˈo wi rukˈij rucˈojlen ri Dios y chiriˈ chukaˈ nicuyutej wi quimac ri winek ruma ri Dios. Pero wacami ma xtikabij ta cˈa más chrij ronojel reˈ.

Tek chojmirisan chic ronojel riˈ chupan ri rachoch ri Dios, ri sacerdotes can kˈij kˈij cˈa yeˈoc chupan ri nabey cuarto chare ri jay riˈ, riche (rixin) chi niquiben ri samaj riche (rixin) chi niquiyaˈ rukˈij ri Dios. Yacˈa chupan apo ri rucaˈn rupan ri jay, can xu (xe) wi ri nimalaj sacerdote ri ntoc apo, y xaxu (xaxe) wi jun bey ntoc chiriˈ pa jun junaˈ. Y tek ntoc apo, nucˈuaj quiquiqˈuel chicop y nutzuj (nusuj) chuwech ri Dios ruma ri rumac riyaˈ y ruma chukaˈ quimac ri winek ri xa ma kˈaxnek ta chiquiwech chi xa mac yetajin chubanic. Tek cˈa nucusex na ri jun jay riˈ, ma xabachique ta winek ri nicowin chi ntoc ta apo chupan ri rucaˈn rupan jay ri nibix nimalaj Lokˈolaj lugar chare. Y riqˈui riˈ ri Lokˈolaj Espíritu nukˈalajsaj chkawech chi ma jane nikˈalajin ta ri achique rubanic ri bey riche (rixin) chi yeˈapon ri winek cˈa riqˈui ri Dios. Y ronojel riˈ cˈo ri nucˈut chkawech chrij re tiempo reˈ. Ri chicop y ri nicˈaj chic cosas ri xequitzuj (xequisuj) ri winek chuwech ri Dios, ma xecowin ta xuben chˈajchˈoj chare ri cánima ri winek ri xetzuju (xesuju) ri cosas riˈ. 10 Y ronojel ri xbix chique xa más chrij ri chˈaculaj nichˈo wi, achiˈel tek nichˈo chrij ri achique niquitij, ri achique niquikum y ri achique rubanic chi niquichˈajchˈojsaj quiˈ. Ronojel cˈa riˈ chilaben chique riche (rixin) chi niquiben, cˈa ya tek xapon jun kˈij tek cˈo chi xjalatej ronojel riˈ.

11 Yacˈa re wacami ya chic ri Cristo ri Nimalaj Sacerdote riche (rixin) ri cˈacˈacˈ trato ri cˈamayon pe ri utzil ri tzujun (sujun) ojer ca. Y ri rachoch ri Dios ri nisamej wi ri Cristo wacami más nim y más jabel que chuwech ri rachoch ri Dios chochˈulef. Ruma ri jay riˈ ma banon ta cuma winek y reˈ ntel chi tzij chi xa ma riche (rixin) ta re ruwachˈulef. 12 Ri Cristo xbeˈoc cˈa chupan ri nimalaj Lokˈolaj lugar chilaˈ chicaj. Y Riyaˈ ma xutzuj (xusuj) ta quiquiqˈuel qˈuisicˈ (cabras), ni xa ta quiquiqˈuel ri alaj tak wáquix chuwech ri Dios. Ri Cristo can ya wi ri ruquiqˈuel Riyaˈ ri xutzuj (xusuj) chuwech ri Dios y xa jun bey xuben queriˈ riche (rixin) chi xcuyutej ri kamac y riqˈui riˈ xuyaˈ ri colotajic chake riche (rixin) xtibe kˈij xtibe sek. 13 Chupan ri nabey trato, wi cˈo jun winek ri ma chˈajchˈoj ta chuwech ri Dios, cˈo chi nicamisex jun achij wáquix o jun achij qˈuisicˈ (cabra) o cˈo chi niporox jun alaj vaca. Y riqˈui ri ruquiqˈuel ri achij wáquix o ri achij qˈuisicˈ (cabra) o riqˈui ri chaj riche (rixin) ri alaj vaca ri nichiquex chrij ri winek riˈ, nichˈajchˈojsex ri ruchˈacul ri winek riˈ. 14 Y wi cˈo xcˈatzin wi ri quiquiqˈuel y ri chaj quiche (quixin) ri chicop, ¿cˈa ta cˈa ri ruquiqˈuel ri Cristo chi man ta jun nicˈatzin wi? Ruma ri Jesucristo majun bey xuben ta mac. Y Riyaˈ can riqˈui ruchukˈaˈ ri Lokˈolaj Espíritu ri can cˈo riche (rixin) xtibe kˈij xtibe sek, xutzuj (xusuj) riˈ pa camic chuwech ri Dios riche (rixin) chi nuchˈajchˈojsaj ri kánima chare ri mac ri xa camic nucˈom pe chake, riche (rixin) chi queriˈ yojcowin nikaben ri rusamaj ri cˈaslic Dios.

15 Rumacˈariˈ tek yatajnek chare ri Cristo chi ya Riyaˈ nichojmirisan ri cˈacˈacˈ trato ri nuben ri Dios quiqˈui ri winek. Y ruma chi xcom ri Cristo tek nicuyutej ri mac ri xbanatej chupan ri nabey trato. Y riyoj ri yoj siqˈuin (oyon) ruma ri Dios wacami can nikil chukaˈ ri utzil ri tzujun (sujun) ruma Riyaˈ ojer ca; y riˈ jun herencia ri nuyaˈ ri Dios riche (rixin) xtibe kˈij xtibe sek. 16 Y can rajawaxic chi xcom ri Cristo riche (rixin) chi xkacˈul ri herencia riˈ. Achiˈel tek jun winek rubanon jun wuj y rubin chupan chi tek xticom el, ronojel ri rubeyomal ntoc ca riche (rixin) jun chic winek. Pero ri winek riˈ ma nijach ta na ri herencia chare, nicˈatzin chi nroyobej na, cˈa ya tek nicom na el ri banayon ca ri wuj, cˈacˈariˈ nijach ri herencia pa rukˈaˈ. 17 Ruma tek cˈa qˈues na ri winek ri banayon ri wuj, majun rejkalen ri wuj, pero tek caminek chic el, cˈacˈariˈ cˈo rejkalen ri wuj riˈ. 18 Y queriˈ chukaˈ tek ri Dios xuben ri nabey trato quiqˈui ri katiˈt kamamaˈ, can xucusex wi ri quicˈ. 19 Ruma tek ri Moisés rubin chic chique ri winek ronojel ri nubij chupan ri ley ri cˈo chi niquiben, xberucˈamaˈ cˈa pe quiquiqˈuel ri alaj tak wáquix, quiquiqˈuel ri achij tak qˈuisicˈ (cabras), y xuxol jubaˈ yaˈ riqˈui, cˈacˈariˈ xberucˈamaˈ pe jubaˈ rusmal carneˈl ri quek banon chare y jubaˈ kˈayis ri hisopo rubiˈ, y cˈacˈariˈ xuchicaj pa ruwiˈ ri wuj ri tzˈibatal wi ri ley y xuchicaj pa quiwiˈ quinojel ri winek chukaˈ. 20 Y xubij chique: Riqˈui cˈa re quicˈ reˈ can nikˈalajin wi chi yareˈ xuchop ri trato ri xubij ri Dios chi nikaben, xchaˈ ri Moisés chique ri winek. 21 Y ri Moisés xuchicaj chukaˈ ri quicˈ chrij ri rachoch ri Dios y chrij ronojel ri cosas ri nucusex pa rusamaj ri Dios. 22 Y can achiˈel nubij chupan ri ley, chi xa jubaˈ ma ronojel xchˈajchˈojsex riqˈui quicˈ. Y kas kitzij wi, chi man ta nitix quicˈ, man ta nicuyutej ri mac.

Ruma rucamic ri Jesucristo tek nicuyutej ri mac

23 Achiˈel xkabij yan ka, ri rachoch ri Dios ri xquiben ri katiˈt kamamaˈ, xa achiˈel jun ruwachbel ri rachoch ri Dios ri cˈo chilaˈ chicaj. Y ri rachoch ri Dios ri xquiben riyeˈ y ronojel ri cˈo chupan, xchiquex na cˈa quiquiqˈuel chicop chiquij riche (rixin) chi xechˈajchˈojsex y cˈacˈariˈ xeˈucusex pa rusamaj ri Dios. Pero ruma ri rachoch ri Dios ri cˈo chilaˈ chicaj más nim rukˈij, rumariˈ nicˈatzin quicˈ riche (rixin) Jun ri can más nim rejkalen que chiquiwech ri chicop. 24 Ri oconek wi ri Cristo wacami ma chupan ta ri rachoch ri Dios ri xa banon cuma winek, jay ri xa ruwachbel ri kas kitzij chi rachoch ri Dios ri cˈo chilaˈ chicaj. Riyaˈ can cˈa chilaˈ chicaj xbeˈoc wi, y can riqˈui cˈa apo ri Dios cˈo wi y nichˈo apo pa kacuenta riyoj. 25 Y ri chilaˈ chicaj ri Cristo ma nuben ta achiˈel nuben ri nimalaj sacerdote quiche (quixin) ri israelitas re waweˈ chochˈulef. Ruma ri nimalaj sacerdote riˈ ronojel junaˈ ntoc chupan ri nimalaj Lokˈolaj lugar ri cˈo chiriˈ pa rachoch ri Dios y nutzuj (nusuj) quicˈ, pero ma ruquiqˈuel ta riyaˈ ri nutzuj (nusuj). Yacˈa ri Cristo xa jun bey xutzuj (xusuj) quicˈ y can ruquiqˈuel wi Riyaˈ ri xutzuj (xusuj). 26 Xa ta xcˈatzin chi qˈuiy mul xukˈaxaj tijoj pokonal, qˈuiy ta mul xcom, rutiquiriban ta pe tek xban re ruwachˈulef. Pero ma que ta riˈ. Ruma Riyaˈ xa jun bey xutzuj (xusuj) ri ruquiqˈuel riche (rixin) chi nicˈatzin ronojel tiempo. Y xa cˈa chupan re ruqˈuisbel tiempo riche (rixin) re ruwachˈulef, tek xpe y xcom riche (rixin) chi nrelesaj ri kamac. 27 Riyoj winek yaˈon cˈa pa kawiˈ chi xaxu (xaxe wi) jun bey yojcom, y cˈacˈariˈ xtikˈat tzij pa kawiˈ. 28 Y queriˈ chukaˈ ri Cristo, xaxu (xaxe wi) jun bey cˈo chi xcom riche (rixin) chi xrejkalej ri kamac. Y xtapon na wi jun kˈij tek Riyaˈ xtipe chic jun bey. Pero ma riche (rixin) ta xticom chic jun bey ruma ri kamac, ma que ta riˈ, xa can riche (rixin) chi yojrucol el riyoj ri koyoben apo Riyaˈ.