Ezechiel 20

Cornilescu 1924 - Revised 2010, 2014

Mustrări şi făgăduinţe

20 În al şaptelea an, în ziua a zecea a lunii a cincea, unii din bătrânii^(A) lui Israel au venit la mine să întrebe pe Domnul şi au şezut jos înaintea mea. ² Şi Cuvântul Domnului mi-a vorbit astfel: ³ „Fiul omului, vorbeşte bătrânilor lui Israel şi spune-le: Aşa vorbeşte Domnul, Dumnezeu: ‘Să Mă întrebaţi aţi venit? Pe viaţa Mea, că nu^(B) Mă voi lăsa să fiu întrebat de voi, zice Domnul, Dumnezeu.’ ⁴ Vrei să-i judeci^(C), fiul omului? Dacă vrei să-i judeci, pune-le^(D) înainte urâciunile părinţilor lor! ⁵ Spune-le: Aşa vorbeşte Domnul, Dumnezeu: ‘În ziua când am^(E) ales pe Israel, Mi-am ridicat mâna spre sămânţa casei lui Iacov şi M-am arătat^(F) lor în ţara Egiptului; Mi-am ridicat mâna spre ei şi am zis: «Eu sunt^(G) Domnul, Dumnezeul vostru!» ⁶ În ziua aceea, Mi-am ridicat mâna spre ei ca să-i duc^(H) din ţara Egiptului într-o ţară pe care o căutasem pentru ei, ţară în care curge lapte şi miere, cea mai frumoasă^(I) dintre toate ţările. ⁷ Atunci le-am zis: «Lepădaţi^(J) fiecare urâciunile^(K) care vă atrag privirile şi nu vă spurcaţi cu idolii^(L) Egiptului! Eu sunt Domnul, Dumnezeul vostru!» ⁸ Dar ei s-au răzvrătit împotriva Mea şi n-au vrut să Mă asculte. Niciunul n-a lepădat urâciunile care îi atrăgeau privirile şi n-au părăsit idolii Egiptului. Atunci am pus de gând să-Mi vărs mânia^(M) peste ei, să-Mi sleiesc mânia împotriva lor, în mijlocul ţării Egiptului. ⁹ Dar am avut în vedere^(N) Numele Meu, ca să nu fie pângărit în ochii neamurilor printre care se aflau şi în faţa cărora Mă arătasem lor, ca să-i scot din ţara Egiptului. ¹⁰ Şi i-am scos^(O) astfel din ţara Egiptului şi i-am dus în pustie. ¹¹ Le-am dat^(P) legile Mele şi le-am făcut cunoscut poruncile Mele pe care^(Q) trebuie să le împlinească omul ca să trăiască prin ele. ¹² Le-am dat şi Sabatele Mele^(R) să fie ca un semn între Mine şi ei, pentru ca să ştie că Eu sunt Domnul, care-i sfinţesc. ¹³ Dar casa lui Israel s-a răzvrătit împotriva Mea^(S) în pustie. N-au urmat legile Mele, ci au lepădat poruncile^(T) Mele pe care trebuie să le împlinească omul ca să trăiască prin ele şi Mi-au pângărit^(U) peste măsură de mult Sabatele Mele. Atunci am avut de gând să-Mi vărs mânia peste ei în pustie^(V), ca să-i nimicesc. ¹⁴ Dar am avut în vedere^(W) Numele Meu, ca să nu fie pângărit în ochii neamurilor în faţa cărora îi scosesem din Egipt. ¹⁵ Chiar şi în pustie Mi-am ridicat^(X) mâna spre ei şi le-am jurat că nu-i voi duce în ţara pe care le-o hotărâsem, ţară în care curge lapte şi miere, cea mai frumoasă^(Y) din toate ţările, ¹⁶ şi aceasta pentru că^(Z) au lepădat poruncile Mele şi n-au urmat legile Mele şi pentru că au pângărit Sabatele Mele, căci inima^(AA) nu li s-a depărtat de la idolii lor. ¹⁷ Dar m-am uitat cu milă^(AB) la ei, nu i-am nimicit şi nu i-am stârpit în pustie. ¹⁸ Atunci am zis fiilor lor în pustie: «Nu vă luaţi după rânduielile părinţilor voştri, nu ţineţi obiceiurile lor şi nu vă spurcaţi cu idolii lor! ¹⁹ Eu sunt Domnul, Dumnezeul vostru; umblaţi^(AC) întocmai după rânduielile Mele, păziţi poruncile Mele şi împliniţi-le. ²⁰ Sfinţiţi^(AD) Sabatele Mele, căci ele sunt un semn între Mine şi voi, ca să ştiţi că Eu sunt Domnul, Dumnezeul vostru!» ²¹ Dar fiii s-au răzvrătit^(AE) şi ei împotriva Mea. N-au umblat după rânduielile Mele, n-au păzit şi n-au împlinit poruncile Mele pe care^(AF) trebuie să le împlinească omul ca să trăiască prin ele şi au pângărit Sabatele Mele. Atunci am avut de gând să-Mi vărs^(AG) urgia peste ei, să-Mi sting mânia împotriva lor în pustie. ²² Dar Mi-am tras mâna^(AH) înapoi şi am avut în vedere^(AI) Numele Meu, ca să nu fie pângărit înaintea neamurilor în faţa cărora îi scosesem din Egipt. ²³ În pustie, Mi-am ridicat iarăşi mâna spre ei şi le-am jurat că am să-i împrăştii^(AJ) printre neamuri şi să-i risipesc în felurite ţări, ²⁴ pentru că n-au împlinit^(AK) poruncile Mele şi au lepădat învăţăturile Mele, au pângărit Sabatele mele şi şi-au întors ochii^(AL) spre idolii părinţilor lor. ²⁵ Ba încă le-am dat şi legi^(AM) care nu erau bune şi porunci prin care nu puteau să trăiască. ²⁶ I-am spurcat prin darurile lor de mâncare, când treceau prin foc^(AN) pe toţi întâii lor născuţi; am vrut să-i pedepsesc astfel şi să le arăt^(AO) că Eu sunt Domnul.’ ²⁷ De aceea, fiul omului, vorbeşte casei lui Israel şi spune-le: ‘Aşa vorbeşte Domnul, Dumnezeu: «Părinţii voştri M-au batjocorit^(AP) şi mai mult, arătându-se necredincioşi faţă de Mine. ²⁸ Şi anume, când i-am dus în ţara pe care jurasem că le-o voi da, şi ei şi-au aruncat ochii^(AQ) spre orice deal înalt şi spre orice copac stufos, acolo şi-au adus jertfele, acolo şi-au adus darurile de mâncare care Mă mâniau, acolo şi-au ars miresmele de un miros plăcut şi acolo şi-au turnat jertfele de băutură.»’ ²⁹ Eu i-am întrebat: ‘Ce sunt aceste înălţimi la care vă duceţi?’ ‘De aceea li s-a dat numele de înălţimi până în ziua de azi!’ ³⁰ De aceea spune casei lui Israel: ‘Aşa vorbeşte Domnul, Dumnezeu: Voiţi voi să vă spurcaţi în felul părinţilor voştri şi să curviţi alergând după urâciunile lor? ³¹ Da, aducându-vă darurile^(AR) de mâncare, trecându-vă copiii prin foc, vă spurcaţi şi azi prin idolii voştri. Şi Eu să Mă las^(AS) să fiu întrebat de voi, casa lui Israel! Pe viaţa Mea, zice Domnul, Dumnezeu, că nu Mă voi lăsa întrebat de voi! ³² Nu veţi vedea împlinindu-se ce vă^(AT) închipuiţi când ziceţi: «Vrem să fim ca neamurile, ca familiile celorlalte ţări, vrem să slujim lemnului şi pietrei!» ³³ Pe viaţa Mea, zice Domnul, Dumnezeu, că Eu Însumi voi fi Împărat peste voi, cu mână tare şi cu braţ întins^(AU) şi vărsându-Mi urgia. ³⁴ Vă voi scoate din mijlocul popoarelor şi vă voi strânge din ţările în care v-am risipit cu mână tare şi cu braţ întins şi vărsându-Mi urgia. ³⁵ Vă voi aduce în pustia popoarelor şi acolo^(AV) Mă voi judeca faţă în faţă cu voi. ³⁶ Cum M-am judecat^(AW) cu părinţii voştri în pustia ţării Egiptului, aşa Mă voi judeca şi cu voi, zice Domnul, Dumnezeu. ³⁷ Vă voi trece^(AX) pe sub toiag şi vă voi pune sub mustrarea legământului. ³⁸ Voi deosebi^(AY) dintre voi pe cei îndărătnici şi pe cei ce nu-Mi sunt credincioşi; îi voi scoate din ţara în care sunt străini, dar nu vor merge^(AZ) iarăşi în ţara lui Israel. Şi veţi şti^(BA) că Eu sunt Domnul.’ ³⁹ Acum, casa lui Israel, aşa vorbeşte Domnul, Dumnezeu: ‘Duceţi-vă şi slujiţi^(BB) fiecare la idolii voştri! După aceea, Mă veţi asculta negreşit şi nu veţi mai pângări^(BC) Numele Meu cel sfânt cu darurile voastre de mâncare şi cu idolii voştri! ⁴⁰ Căci pe muntele Meu^(BD) cel sfânt, pe muntele cel înalt al lui Israel, zice Domnul, Dumnezeu, acolo Îmi va sluji toată casa lui Israel, toţi cei ce vor fi în ţară; acolo îi^(BE) voi primi cu bunăvoinţă, voi cere darurile voastre de mâncare, cele dintâi roade din darurile voastre şi tot ce-Mi veţi închina. ⁴¹ Vă voi primi ca pe nişte miresme^(BF) cu miros plăcut, după ce vă voi scoate din mijlocul popoarelor şi vă voi strânge din ţările în care sunteţi risipiţi, şi voi fi sfinţit de voi înaintea neamurilor. ⁴² Şi^(BG) veţi şti că Eu sunt Domnul când^(BH) vă voi aduce înapoi în ţara lui Israel, în ţara pe care jurasem că o voi da părinţilor voştri. ⁴³ Acolo^(BI) vă veţi aduce aminte de purtarea voastră şi de toate faptele voastre cu care v-aţi spurcat şi vă va fi scârbă^(BJ) de voi înşivă din pricina tuturor fărădelegilor pe care le-aţi făcut. ⁴⁴ Şi veţi şti^(BK) că Eu sunt Domnul când Mă voi purta cu voi având în vedere^(BL) Numele Meu, şi nicidecum după purtarea voastră rea, nici după faptele voastre stricate, casa lui Israel, zice Domnul, Dumnezeu’.”

Împotriva Ierusalimului şi a amoniţilor

⁴⁵ Cuvântul Domnului mi-a vorbit astfel: ⁴⁶ „Fiul omului^(BM), întoarce-ţi faţa spre miazăzi şi vorbeşte împotriva locurilor de miazăzi! Proroceşte împotriva pădurii din câmpiile de miazăzi! ⁴⁷ Spune pădurii de la miazăzi: ‘Ascultă Cuvântul Domnului! Aşa vorbeşte Domnul, Dumnezeu: «Iată, voi aprinde^(BN) un foc în tine care va mistui orice^(BO) copac verde şi orice copac uscat: nimeni nu va putea stinge flacăra aprinsă, şi totul va fi ars de ea, de la miazăzi^(BP) până la miazănoapte. ⁴⁸ Şi orice făptură va vedea că Eu, Domnul, l-am aprins, şi nu se va stinge nicidecum!»’ ” ⁴⁹ Eu am zis: „Ah, Doamne, Dumnezeule! Ei zic despre mine: ‘Omul acesta face întruna la pilde!’ ”