Add parallel Print Page Options

Eu sunt un trandafir din Saron, un crin din văi. –
Ca un crin în mijlocul spinilor,
aşa este iubita mea între fete. –
Ca un măr între copacii pădurii,
aşa este preaiubitul meu între tineri.
Cu aşa drag stau la umbra lui
şi rodul(A) lui este dulce pentru cerul gurii mele.
El m-a dus în casa de ospăţ
şi dragostea era steagul fluturat peste mine.
Întăriţi-mă cu turte de struguri, învioraţi-mă cu mere,
căci sunt bolnavă de dragostea lui.
Să-şi pună mâna stângă(B) sub capul meu
şi să mă îmbrăţişeze cu dreapta lui!
Vă jur(C), fiice ale Ierusalimului,
pe căprioarele şi cerboaicele de pe câmp:
nu stârniţi, nu treziţi dragostea
până nu vine ea!
Aud glasul preaiubitului meu! Iată-l că vine
sărind peste munţi, săltând pe dealuri.
Preaiubitul meu seamănă cu(D) o căprioară sau cu puiul de cerboaică.
Iată-l că este după zidul nostru,
se uită pe fereastră,
priveşte printre zăbrele.
10 Preaiubitul meu vorbeşte şi-mi zice:
„Scoală-te(E), iubito, şi vino, frumoaso!
11 Căci iată că a trecut iarna;
a încetat ploaia şi s-a dus.
12 Se arată florile pe câmp,
a venit vremea cântării
şi se aude glasul turturicii în câmpiile noastre.
13 Se pârguiesc roadele în smochin
şi viile înflorite
îşi răspândesc mirosul.
Scoală-te(F), iubito, şi vino, frumoaso!
14 Porumbiţă din crăpăturile stâncii, ascunsă în scobiturile prăpăstiilor,
arată-mi(G) faţa ta şi fă-mă să-ţi aud glasul!
Căci glasul tău este dulce şi faţa ta, plăcută.”
15 Prindeţi-ne vulpile(H), vulpile cele mici, care strică viile,
căci viile noastre sunt în floare.
16 Preaiubitul meu este al(I) meu, şi eu sunt a lui;
el îşi paşte turma între crini.
17 Până(J) la răcoarea zilei şi până la lungirea umbrelor,
întoarce-te!… Iubitule, sari ca o căprioară(K) sau ca puiul de cerb
peste munţii ce ne despart.