Sulul scris şi Mielul

În mâna dreaptă a Celui Ce şedea pe tron am văzut un sul scris pe ambele părţi şi sigilat cu şapte sigilii. Am văzut un înger puternic proclamând cu glas tare: „Cine este vrednic să desfacă sulul şi să-i rupă sigiliile?“ Dar nimeni în cer, nici pe pământ, nici sub pământ n-a putut să desfacă sulul şi să se uite în el. Am plâns mult, pentru că nimeni n-a fost găsit vrednic să desfacă sulul şi să se uite în el. Dar unul dintre bătrâni mi-a zis: „Nu plânge! Iată că Leul din seminţia lui Iuda, Rădăcina lui David, a învins şi este vrednic să desfacă sulul şi cele şapte sigilii ale lui!“

M-am uitat şi am văzut un Miel, care părea înjunghiat, stând în mijlocul tronului şi al celor patru fiinţe vii şi printre bătrâni. Avea şapte coarne[a] şi şapte ochi, care sunt cele şapte duhuri ale lui Dumnezeu, trimise pe întreg pământul. El a venit şi a luat sulul din mâna dreaptă a Celui Ce şedea pe tron. Când Mielul a luat sulul, cele patru fiinţe vii şi cei douăzeci şi patru de bătrâni au căzut la pământ înaintea Lui. Fiecare avea o harfă şi vase de aur pline cu tămâie – care sunt rugăciunile sfinţilor – şi cântau un cântec nou:

„Tu eşti vrednic să iei sulul
    şi să-i rupi sigiliile,
pentru că ai fost înjunghiat
    şi prin sângele Tău ai răscumpărat pentru Dumnezeu
oameni din orice seminţie, limbă, popor şi neam
10 şi i-ai făcut o împărăţie şi preoţi pentru Dumnezeul nostru;
    şi ei vor domni pe pământ!“

11 M-am uitat şi am auzit glasul multor îngeri care erau împrejurul tronului, al fiinţelor vii şi al bătrânilor. Numărul lor era de zece mii de ori zece mii şi de o mie de ori o mie[b]. 12 Ei spuneau cu glas puternic:

„Vrednic este Mielul, Care a fost înjunghiat,
    să primească putere, bogăţie, înţelepciune, tărie,
        onoare, slavă şi laudă!“

13 Apoi, pe orice făptură care este în cer, pe pământ, sub pământ, pe mare, adică orice făptură ce se află în aceste locuri, am auzit-o zicând:

„A Celui Ce şade pe tron şi a Mielului
    să fie lauda, onoarea, slava şi puterea,
        în vecii vecilor!“

14 Şi cele patru fiinţe vii au zis: „Amin!“, iar bătrânii au căzut la pământ şi s-au închinat.

Footnotes

  1. Apocalipsa 5:6 În concepţia antică cornul era un simbol al puterii sau al unui conducător puternic
  2. Apocalipsa 5:11 Un mod de a spune că mulţimea lor era atât de mare, că nu putea fi numărată