Add parallel Print Page Options

Ri achique utz chi niquiben ri ye cˈulan y ri achique utz niquiben ri ma ye cˈulan ta

Wacami nwajoˈ yichˈo cˈa jubaˈ chrij ri itzˈiban pe chupan ri wuj ri xitek pe chuwe. Can utz wi cˈa riˈ chi jun achi man ta nicˈojeˈ rixjayil. Pero ruma chi ri achiˈaˈ y ri ixokiˈ niquicanolaˈ quiˈ riche (rixin) chi yemacun y xa ma quicˈulaj ta quiˈ, rumariˈ más utz chi ri achi ticˈojeˈ jun rixjayil y ri ixok ticˈojeˈ jun rachijil. Y rajawaxic cˈa chi ri achi cˈo chi nuyaˈ ri ruraybel ri ixok y ri ixok cˈo chi nuyaˈ ri ruraybel ri achi. Ri ixok ma rucˈamon ta chi ri ruchˈacul xaxu (xaxe wi) riche (rixin) ka riyaˈ, ruma can riche (rixin) wi ri rachijil. Y queriˈ chukaˈ ri achi, ma rucˈamon ta chi ri ruchˈacul xaxu (xaxe wi) riche (rixin) ka riyaˈ, xa can riche (rixin) wi ri rixjayil. Rumariˈ ri ixok ma tukˈet ta ri ruraybel ri rachijil, y queriˈ chukaˈ ri achi ma tukˈet ta ri ruraybel ri rixjayil. Pero wi riyeˈ nicajoˈ niquiben orar riche (rixin) caˈiˈ oxiˈ kˈij, utz chi niquiyaˈ chiquiwech chi niquikˈet quiˈ chare ri quiraybel riche (rixin) jun caˈiˈ oxiˈ kˈij. Pero can ma utz ta chi riche (rixin) qˈuiy kˈij niquiben queriˈ, ruma riqˈui jubaˈ ma niquicochˈ ta ri quiraybel y ri Satanás nuben chare ri achi chi nucanoj jun chic ixok y nuben chare ri ixok chi nibe riqˈui jun chic achi.

Y ri xinbij, xa riche (rixin) chi nyaˈ jubaˈ naˈoj chiwe. Wacami yix cˈa riyix quixchˈoboˈ wi niwajoˈ niben queriˈ o ma niwajoˈ ta. Pero ma xinbij ta chiwe riche (rixin) chi can queriˈ ri cˈo chi niben. Riyin nbij chi sibilaj ta utz, chi quinojel ri winek ye achiˈel ta riyin, chi niquicochˈ man ta yecˈuleˈ. Xa yacˈa chikajujunal ma junan ta yatajnek chake ruma ri Dios, ruma jun wi yatajnek chare jun y jun wi chic yatajnek chare ri jun chic.

Riyin nbij cˈa chique ri xa quiyon yecˈo y nbij chukaˈ chique ri malcaniˈ tak ixokiˈ, chi xa ta utz chi man ta yecˈuleˈ chic. Xa utz chi choj quecˈojeˈ chi queriˈ, achiˈel nbanon riyin. Pero wi ma niquicochˈ ta, xa más utz chi quecˈuleˈ. Ruma más utz chi yecˈuleˈ que chuwech nicˈat ri cánima chare ri quiraybel.

10 Wacami cˈo cˈa ri nwajoˈ nchilabej chique ri ye cˈulan. Y ri nchilabej chique ma yin ta riyin yibin. Can ya ri Ajaf biyon: Chi ri ixokiˈ ma tiquijech ta quiˈ quiqˈui ri cachijlal. 11 Pero wi cˈo jun ixok ri nujech riˈ riqˈui ri rachijil, man cˈa tucˈom ta ruwech jun chic achi. Wi ma nrajoˈ ta nicˈojeˈ ruyon, xa tiquichojmij chic chiquiwech riqˈui ri rachijil y titzolin riqˈui. Y queriˈ chukaˈ ri achiˈaˈ, ma tiquijech ta quiˈ quiqˈui ri quixjaylal.

12 Y wacami cˈo caˈiˈ oxiˈ chˈabel ri nwajoˈ nbij chique ri nicˈaj chic, y ri nbij chiwe ri Ajaf majun rubin ca chrij reˈ achique ri utz chi niquiben, xa yin yibin: Wi jun achi xunimaj ri Cristo tek cˈulan chic y ri ixok ma nunimaj ta ri Cristo, pero ri ixok nrajoˈ nicˈojeˈ riqˈui ri achi, ri kachˈalal achi man cˈa tiquijech ta quiˈ riqˈui ri rixjayil. 13 Y wi ya ri ixok ri xunimaj ri Cristo y ri achi ma nunimaj ta ri Cristo, pero ri achi nrajoˈ nicˈojeˈ riqˈui ri ixok, ri kachˈalal ixok man cˈa tiquijech ta quiˈ riqˈui ri rachijil. 14 Ruma wi jun achi ri xa ma runiman ta ri Cristo y ri rixjayil runiman ri Cristo, y ri achi riˈ nrajoˈ nicˈojeˈ riqˈui ri rixjayil, ri achi riˈ ruchapon nril ri lokˈolaj cˈaslen ruma xa jun chic quibanon riqˈui ri rixjayil. Y wi xa ya ri ixok ri ma runiman ta ri Cristo y ri rachijil runiman ri Cristo, y ri ixok riˈ nrajoˈ nicˈojeˈ riqˈui ri rachijil, ri ixok riˈ ruchapon nril ri lokˈolaj cˈaslen ruma xa jun chic quibanon riqˈui ri rachijil. Y can kitzij wi chi queriˈ, ruma xa ta man ta kitzij chi queriˈ, ri ye calcˈual ri winek riˈ man ta ye chˈajchˈoj chuwech ri Dios. Pero ri calcˈual ri winek riˈ can chˈajchˈoj chic quicˈaslen chuwech ri Dios. 15 Yacˈa wi ri achi ri ma runiman ta ri Cristo, y nrajoˈ nuyaˈ ca ri rixjayil ruma chi ri ixok runiman ri Cristo, ri ixok tuyaˈ cˈa kˈij chare ri rachijil chi tibe el. Y queriˈ chukaˈ wi ri ixok ri ma runiman ta ri Cristo, y nrajoˈ nuyaˈ ca ri rachijil ruma chi ri achi runiman ri Cristo, ri achi tuyaˈ cˈa kˈij chare ri rixjayil chi tibe el. Ruma majun ximiyon ta quiche (quixin). Ruma ri Dios xojrusiqˈuij (xojroyoj) riche (rixin) chi can cˈo ta uxlanibel cˈuˈx chkacojol. 16 Riyit ixok, ¿la ma awetaman ta chi riqˈui jubaˈ xa awuma riyit nicolotej ri awachijil? Riyit achijlonel, ¿la ma awetaman ta chi riqˈui jubaˈ xa awuma riyit nicolotej ri awixjayil?

17 Pero chiˈijujunal quixcanaj achiˈel xuyaˈ ri Dios chiwe. Y chiˈijujunal quixcanaj achiˈel ri ibanon tek ma jane quixsiqˈuix (quixoyox) ruma ri Dios. Yacˈareˈ nchilabej chique quinojel ri iglesias ri yecˈo xabachique lugar. 18 Rumariˈ wi yecˈo chiwe riyix ri banon ri circuncisión chique tek ri Dios xerusiqˈuij (xeroyoj) riche (rixin) chi xeˈoc ralcˈual, queriˈ quecˈojeˈ. Wi yecˈo chukaˈ chiwe riyix ri ma banon ta ri circuncisión chique tek ri Dios xerusiqˈuij (xeroyoj) riche (rixin) chi xeˈoc ralcˈual, riyeˈ chukaˈ queriˈ quecˈojeˈ. 19 Ruma majun nuben wi banon ri circuncisión chake, o ma banon ta. Ri rajawaxic ya ri can nikanimaj ri rubin ca ri Dios. 20 Chikajujunal kojcanaj cˈa achiˈel kabanon tek xojsiqˈuix (xojoyox) ruma ri Dios. 21 Wi yecˈo chiwe riyix ri ye ximil pa samaj riqˈui jun patrón tek ri Dios xerusiqˈuij (xeroyoj) riche (rixin) chi xeˈoc ralcˈual, ma quebison ta. Pero wi yecowin niquicol pe quiˈ, can tiquitijaˈ cˈa quikˈij riche (rixin) chi yeˈel pe. 22 Jun ri ximil pa samaj riqˈui jun patrón tek xsiqˈuix (xoyox) ruma ri Ajaf riche (rixin) chi xunimaj, wacami xcolotej yan cˈa ruma ri Ajaf. Y queriˈ chukaˈ ri ma ximil ta pa samaj riqˈui jun patrón tek xsiqˈuix (xoyox) ruma ri Ajaf, wacami ya chic ri Cristo ri rupatrón. 23 Riyix nim rajel xuyaˈ ri Jesucristo riche (rixin) chi xixrulokˈbej. Rumariˈ wacami can yix riche (rixin) chic Riyaˈ y man chic tiyaˈ ta iwiˈ chuxeˈ tijonic ri xa quiche (quixin) ri winek. 24 Wachˈalal, chikajujunal achiˈel kabanon tek xojsiqˈuix (xojoyox) ruma ri Dios, can quecˈariˈ kojcanaj chupan ri cˈacˈacˈ kacˈaslen riqˈui ri Dios.

25 Y wacami nwajoˈ yichˈo cˈa jubaˈ chrij ri icˈutun pe chuwe, ri achique rajawaxic chi niben quiqˈui ri kˈopojiˈ y ri cˈa ye cˈajolaˈ na. Ri nwajoˈ cˈa nbij chique riyeˈ, can pa wánima cˈa nipe wi. Ruma ri Ajaf majun xukˈalajsaj ta ca chiquij riyeˈ, ri achique ri utz chi niquiben. Y ri xtinbij, can cˈo cˈa rejkalen y utz chi nicukubaˈ icˈuˈx riqˈui, ruma ri Ajaf ruyaˈon ri rutzil chuwe y yin ruyaˈon pa rusamaj. 26 Riyin nchˈob ruma chi can cˈo rucˈayewal re tiempo re yojcˈo wi, más ta utz chi ri winek quecˈojeˈ achiˈel ri quibanon cˈa wacami. 27 Rumariˈ ri kachˈalal achi ri ruchojmirisan chic chi nicˈuleˈ, ma tutzolij ta riˈ chrij. Y ri kachˈalal ri ma ruchˈobon ta chi nucanoj ixok, man cˈa tucanoj ta, xa ticˈojeˈ chi queriˈ. 28 Ruma ri yecˈuleˈ, niquikˈaxaj tijoj pokonal pa quicˈaslen, y riyin ma nwajoˈ ta chi riyix nicˈulwachij queriˈ. Pero chukaˈ wi cˈo jun kachˈalal achi ri nrajoˈ nicˈuleˈ, ticˈuleˈ cˈa, riˈ ma mac ta nuben. Y queriˈ chukaˈ jun kˈopoj, wi nrajoˈ nicˈuleˈ, ticˈuleˈ cˈa, riˈ ma mac ta nuben.

29 Pero ma timestaj ta cˈa wachˈalal, chi xa ma qˈuiy ta chic tiempo xkojcˈojeˈ el waweˈ chuwech re ruwachˈulef. Rumariˈ ri kachˈalal ri cˈo quixjaylal, ma ruma ta chi cˈo quixjaylal, ma ruma ta riˈ chi man ta niquiben ri nrajoˈ ri Dios. 30 Y ri yebison, ma ruma ta ri bis chi man ta niquiben ri nrajoˈ ri Dios. Y queriˈ chukaˈ ri yequicot, ma ruma ta chi yequicot, ruma ta riˈ chi man ta niquiben ri nrajoˈ ri Dios. Y ri qˈuiy yetajin chulokˈic, ma ruma ta chi qˈuiy yetajin chulokˈic, ruma ta riˈ chi man ta niquiben ri nrajoˈ ri Dios. 31 Y queriˈ chukaˈ ri yeˈucusan ri cosas ri cˈo chuwech re ruwachˈulef, ma tibe ta cánima chrij, man cˈa tiquiyaˈ ta kˈij chi yariˈ ri nibano chique chi ma niquiben ta chic ri nrajoˈ ri Dios. Ruma ronojel ri nikatzˈet chuwech re ruwachˈulef xa niqˈuis.

32 Riyin ma nwajoˈ ta cˈa chi riyix nichˈujirisaj iwiˈ chuchˈobic cosas ri xa riche (rixin) re ruwachˈulef, riche (rixin) chi queriˈ yixcowin niben ri nrajoˈ ri Dios. Ri achi ri majun rixjayil más nicowin nuchˈob ri achique ri nrajoˈ ri Ajaf, y can nutij wi rukˈij riche (rixin) chi nuben ri achique nika chuwech ri Ajaf. 33 Yacˈa ri achi cˈulan ma can ta nicowin nuchˈob ri achique nrajoˈ ri Ajaf, ruma ya ri rusamaj chuwech re ruwachˈulef, yariˈ nuchˈob, y nutij rukˈij riche (rixin) chi nuben achique ri nika chuwech ri rixjayil. 34 Y queriˈ chukaˈ ri kˈopoj, can cˈo rucojol riqˈui jun ixok ri cˈulan chic. Ri kˈopoj más nicowin nuchˈob ri achique ri nrajoˈ ri Ajaf, can nujech wi riˈ riche (rixin) chi nuyaˈ ri ránima y ri ruchˈacul pa rusamaj ri Ajaf. Yacˈa ri ixok ri cˈulan chic, ma can ta nicowin nuchˈob ri achique ri nrajoˈ ri Ajaf, ruma ya ri rusamaj chuwech re ruwachˈulef ri nuchˈob y nutij rukˈij riche (rixin) chi nuben achique ri nika chuwech ri rachijil.

35 Ri xinbij chiwe, riche (rixin) chi yixintoˈ y ma riche (rixin) ta chi yixinkˈet. Riyin nwajoˈ chi riyix nicˈuaj ta jun cˈaslen utz y man ta jun ri ntoc chupan, riche (rixin) chi can ya ta ri nrajoˈ ri Ajaf ri niben.

36 Pero wi xa cˈo cˈa jun tataˈaj ri ma ruyaˈon ta ri rumiˈal riche (rixin) chi nicˈuleˈ, y ri kˈopoj xa cˈo chic rujunaˈ, y ri tataˈaj nuchˈob chi ma utz ta rubanon chi ma ruyaˈon ta kˈij chare ri rumiˈal riche (rixin) chi nicˈuleˈ, y nutzˈet chi ri kˈopoj xa nrajoˈ nicˈuleˈ, tuyaˈ cˈa kˈij chare riche (rixin) chi nicˈuleˈ, ruma ma mac ta ri nuben, wi nuyaˈ el riche (rixin) chi nicˈuleˈ. 37 Pero wi ri tataˈaj can cukul rucˈuˈx chi can utz ri nuben, y wi can majun rajawaxic chi ri rumiˈal nicˈuleˈ, y wi can majun nikˈato ruwech riqˈui ri nuchˈob, y wi xa can ruchˈobon pa ránima chi ri rumiˈal nicanaj chi kˈopoj, can utz wi nuben ri tataˈaj riˈ. 38 Ri tataˈaj ri nuyaˈ ri rumiˈal riche (rixin) chi nicˈuleˈ, utz ri nuben. Yacˈa ri tataˈaj ri ma nuyaˈ ta ri rumiˈal riche (rixin) chi nicˈuleˈ, más na utz ri nuben.

39 Jun ixok ri cˈulan, can ximil wi riqˈui ri rachijil tek cˈa qˈues na ri rachijil. Ruma queriˈ nubij ri ley ri xuyaˈ ri Dios. Pero wi nicom el ri rachijil, cˈacˈariˈ utz chi nicˈuleˈ riqˈui jun chic achi, wi queriˈ nrajoˈ riyaˈ. Pero nicˈatzin chi nicˈuleˈ riqˈui jun achi ri runiman chic ri Ajaf. 40 Yacˈa riyin nbij chi jun ixok malcaˈn xa más ta utz chi man ta nicˈuleˈ chic jun bey; ruma más quicoten chare riyaˈ wi nicˈojeˈ ruyonil. Y riyin nchˈob chi queriˈ chukaˈ nrajoˈ ri Lokˈolaj Espíritu riche (rixin) ri Dios ri cˈo wuqˈui.